Declinul vinului românesc: Ce poziție ocupăm în ierarhia globală a podgoriilor?
Seceta din ultimii ani a afectat semnificativ producția de vin din România, care în 2023 a înregistrat o scădere de 20%. Această tendință se aliniază unui declin global, având în vedere că vița de vie este extrem de sensibilă la condițiile meteorologice variabile.
În România, consumul de vin a scăzut de asemenea. După un an agricol dificil, cu fenomene meteorologice extreme, sectorul viticol a avut una dintre cele mai slabe recolte din ultimii ani. Producția redusă de struguri a dus la o scădere de aproape 20% a volumului de vin obținut, care a ajuns la 3,7 milioane hectolitri în 2024, conform celui mai recent raport al Organizației Internaționale a Viei și Vinului.
Cu toate acestea, România își menține o poziție semnificativă în ierarhia mondială a podgoriilor, ocupând locul opt la nivel mondial în funcție de suprafața viticolă, cu o suprafață totală de 187.000 de hectare, din care 8.179 de hectare dedicate strugurilor de masă. Aceasta plasează România înaintea unor țări precum Portugalia, Chile sau Australia.
În ceea ce privește consumul de vin, România a înregistrat o scădere de 11,4%, cu un total estimat de 3 milioane de hectolitri în 2024. În ciuda acestui declin, consumul se menține cu 4% peste media ultimilor cinci ani, indicând o relativă reziliență a pieței interne, în ciuda presiunilor economice și inflaționiste.
Declinul producției nu este un fenomen exclusiv românesc, ci se observă la nivel global. Producția mondială de vin a scăzut la 225,8 milioane hectolitri, cel mai redus nivel din 1961, cu o scădere de 4,8% față de 2023, cauzată de condiții meteorologice severe precum înghețuri timpurii, secetă prelungită și ploi abundente.
Estimările pentru 2024 sugerează un consum mondial de 214,2 milioane de hectolitri, o scădere de 3,3% față de 2023, acesta fiind cel mai scăzut nivel din ultimii 60 de ani. Această tendință descrescătoare, începută în 2018, reflectă schimbările în comportamentul consumatorilor, preferințele generaționale, dar și presiunile economice precum inflația și scăderea puterii de cumpărare.
Uniunea Europeană a produs 138,3 milioane de hectolitri de vin în 2024, ceea ce reprezintă un minus de 3,5% față de 2023 și cea mai mică producție din secolul XXI. Italia rămâne cel mai mare producător mondial, cu 44,1 milioane de hectolitri, urmată de Franța cu 36,1 milioane de hectolitri (în scădere cu 23,5%) și Spania cu 31 de milioane de hectolitri.
Volumul comerțului internațional cu vin a stagnat la 99,8 milioane de hectolitri, dar valoarea exporturilor a rămas ridicată, la 35,9 miliarde de euro, datorită prețurilor medii mari de 3,60 euro pe litru. Categoria vinurilor îmbuteliate a reprezentat 50,8% din volum și 67% din valoare, în timp ce vinurile spumante și bag-in-box au înregistrat scăderi atât în volum, cât și în valoare.
