Declinul unui simbol: Revoluția imaginii Americii pe scena globală
Timp de aproape 250 de ani, America a promovat libertatea și egalitatea în străinătate, chiar și atunci când nu a reușit să respecte aceste idealuri. Acum, imaginea SUA ca simbol al libertății și democrației suferă o transformare, în special sub conducerea lui Donald Trump, care a transformat cultura americană dintr-una asociată cu aspirația la libertate într-una marcată de tranzacționalism și secret.
În iulie 1776, cuvintele „Considerăm că aceste adevăruri sunt evidente, că toți oamenii sunt creați egali” s-au răspândit rapid în întreaga lume, fiind retipărite în ziare din Londra, Edinburgh, Madrid, Leiden, Viena și Copenhaga. Thomas Jefferson a contribuit la redactarea Declarației Drepturilor Omului și Cetățeanului din Franța în 1789, iar Declarația de Independență a Haiti din 1804 s-a inspirat din precedentul american. În secolul XX, SUA au trecut de la simpla modelare a idealurilor democratice la promovarea lor ca politică externă, susținând democrația și drepturile omului.
Exemplele istorice includ declarațiile lui Woodrow Wilson și Franklin D. Roosevelt, care au pledat pentru democrație împotriva autocratiilor. În timpul Războiului Rece, SUA au asociat libertatea cu identitatea națională, exportând nu doar valori, ci și cultură, cum ar fi jazzul, prin intermediul Radio Europa Liberă și Vocea Americii. Totuși, această politică a fost adesea criticată pentru ipocrizie, deoarece SUA susțineau dictaturi în timp ce promovau democrația.
După al Doilea Război Mondial, visul american a consolidat democrațiile din Europa de Vest și Asia, dar și aspirațiile altor națiuni. În 1989, majoritatea polonezilor doreau să devină o democrație europeană, un aliat al Statelor Unite. Politica externă bipartizană a SUA a inclus instituții precum Fundația Națională pentru Democrație, care promovează alegeri corecte și libertatea de exprimare.
Recent, însă, schimbările dramatice în politica externă a SUA, sub administrația Trump, au dus la o viziune mai cinică asupra lumii. Încercarea de a închide posturile de radio și televiziune americane din străinătate, numirea lui Kari Lake pentru a desființa Vocea Americii și atacurile împotriva judecătorilor și mass-media au fost semne clare ale acestei schimbări.
Trump a preferat dictatorii și a provocat conflicte cu aliați tradiționali, iar retorica sa a influențat negativ percepția globală asupra Americii. Cea mai răspândită formă de cultură americană astăzi nu mai este asociată cu libertatea, ci cu tranzacționalismul și secretul, înlocuind idealurile de generozitate cu cele de profit personal. Ajutorul umanitar american s-a diminuat semnificativ, afectând imaginea Americii în lume.
Declinul democrației americane va avea un impact profund și îndelungat. Acesta poate stimula apariția unor partide autocratice în alte țări și poate submina influența economică a SUA. În același timp, schimbările în politica externă pot duce la o creștere a cinismului și diviziunilor interne în rândul americanilor, afectând modul în care aceștia se percep pe sine și contribuind la o lume în care America este condusă de oameni care au abandonat idealurile fundamentale.
