Declinul surprinzător al vinurilor românești
Producția de vin a României a înregistrat o scădere semnificativă de aproximativ 19,8% în 2024 comparativ cu 2023, ajungând la 3,7 milioane hectolitri, conform unui raport publicat de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV). Aceasta este una dintre cele mai mari scăderi procentuale din Uniunea Europeană, fiind influențată de condițiile climatice dificile, inclusiv grindină și secetă în perioade critice.
În ciuda acestui declin, România reușește să își mențină o poziție importantă pe harta mondială a vinului, datorită suprafeței cultivate și a rolului său în consumul intern. Potrivit OIV, România se află printre primele zece țări cu cele mai mari suprafețe viticole, având o suprafață totală cultivată cu viță de vie de 187.000 de hectare (din care 8.179 hectare sunt dedicate strugurilor de masă), înregistrând o ușoară creștere de 0,1% față de 2023. Aceasta plasează România pe locul 8 la nivel mondial, depășind țări precum Portugalia, Chile sau Australia.
România este una dintre puținele țări membre ale Uniunii Europene care a înregistrat o creștere în 2024, alături de Italia și Grecia, într-un context de declin generalizat la nivel european, conform unui comunicat al Oficiului Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV).
În ceea ce privește consumul intern, România a înregistrat o scădere de 11,4%, cu un total estimat de 3 milioane hectolitri consumați în 2024. Cu toate acestea, consumul se menține cu 4% peste media ultimilor cinci ani, semnalând o relativă reziliență a pieței interne, în ciuda presiunilor economice și inflaționiste, conform reprezentanților ONVPV.
