Declinul alarmant al codului din Marea Baltică
Codul din Marea Baltică de Est a evoluat pentru a deveni mai mic, adaptându-se astfel pentru a scăpa de capcanele pescarilor, conform unui studiu de referință care corelează pescuitul excesiv cu modificările ADN-ului speciilor marine. Exemplarele de cod care, odinioară, erau abundente, acum pot fi ușor găzduite într-o farfurie, deoarece peștii cu creștere rapidă, capturați frecvent pentru consum, au dispărut aproape complet.
Schimbările evolutive cauzate de supraexploatarea umană riscă să submineze ireversibil unele populații de pești, conform cercetătorilor care au analizat ADN-ul peștilor pe o perioadă de aproape un sfert de secol. „Pentru prima dată la o specie complet marină, am furnizat dovezi ale schimbărilor evolutive în genomul unei populații de pești supuse unei exploatări intense, care a dus populația la un pas de colaps,” au declarat cercetătorii.
Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, puțin peste o treime din peștii marini capturați frecvent pentru consumul uman sunt considerați supraexploatați. Lungimea medie la maturitate a codului din estul Mării Baltice s-a înjumătățit, reducându-se de la 40 cm la aproximativ 20 cm din anii 1990.
Pescuitul codului din Marea Baltică de Est a fost interzis de Uniunea Europeană din 2019, după o scădere drastică a populației acestei specii. Cercetătorii au analizat genetic și chimic micile pietre din urechea a 152 de pești capturați între 1996 și 2019 în bazinul Bornholm, situat între Suedia și Polonia. Exemplarele cu creștere rapidă au dispărut aproape complet, iar peștii care au crescut lent, dar au atins maturitatea reproductivă la o dimensiune mai mică, au devenit predominanți.
Cercetătorii au identificat dovezi ale selecției direcționale în evoluția variantelor genetice asociate cu creșterea corporală, ceea ce a dus la o creștere a frecvenței peștilor cu creștere mai lentă și o scădere a exemplarelor cu creștere mai rapidă.
De asemenea, studiul a deschis noi orizonturi în înțelegerea legăturii dintre dimensiunile în scădere ale peștilor și genele importante pentru creșterea și reproducerea acestora. Cu toate că peștii au evoluat pentru a supraviețui, schimbările genomului au creat probleme semnificative. Peștii mai mici produc mai puțini descendenți, iar îngustarea genetică a speciei le afectează capacitatea de adaptare la schimbările de mediu.
Peștii mai mici sunt, de asemenea, mai vulnerabili la prădători și la schimbările climatice. Există îngrijorări că aceste populații și altele similare ar putea dispărea sau chiar deveni extincte. Schimbări evolutive comparabile au fost observate și la alte specii precum somonul de Atlantic și au afectat probabil și alte specii de pești marini intens exploatați, cum ar fi hamsiile, heringul și tonul.
Studiul a oferit dovezi genetice importante privind presiunile de selecție evolutivă exercitate de pescuit. Deși codul poate trăi mai mult de 30 de ani, la nivelurile actuale de pescuit, este rar să găsești cod mai bătrân de cinci ani.
