Decizia letală a Israelului în Qatar: Motivele din spatele atacului lui Netanyahu
Atacul din Qatar, în care avioane militare israeliene au bombardat o vilă unde s-ar fi aflat liderii politici ai grupării Hamas, a fost o eroare gravă care va îngreuna și mai mult negocierile pentru încheierea războiului din Gaza. Acest eveniment va afecta, de asemenea, poziția Americii în Orientul Mijlociu și va submina Acordurile Abraham, care oferă o cale spre un viitor mai bun în regiune.
În urma atacurilor din 7 octombrie 2023, premierul israelian Benjamin Netanyahu a promis că îi va elimina pe liderii Hamas „oriunde s-ar afla”. Israelul i-a vânat pe aceștia în Gaza, Iran, Liban și Siria. Qatar, însă, era o țară unde liderii grupării se bucurau de o viață confortabilă în exil, păreau a fi în afara oricărui pericol. Pe 9 septembrie, această situație s-a schimbat, când avioanele militare israeliene au bombardat vila unde se aflau oficialii Hamas. Șase persoane au murit, însă nu se știe sigur dacă printre victime se numără și persoanele vizate, iar lista cu victime publicată de Hamas sugerează că negociatorii lor ar fi încă în viață.
Atacurile Israelului asupra liderilor Hezbollah în Liban reprezintă un exemplu clar în care o țară amenințată de terorism îi vânează pe militanții care se adăpostesc într-un stat care nu poate sau nu dorește să ia măsuri împotriva lor. Cu toate acestea, Qatarul nu se află în aceeași categorie, deoarece Israelul a acceptat rolul Qatarului de gazdă pentru echipa de negociere ce reprezintă Hamas. Cu permisiunea Statelor Unite, Doha a mediat discuțiile indirecte dintre Israel și Hamas.
Mossadul, serviciul de informații externe al Israelului, și armata israeliană s-au opus bombardamentului din Qatar. Șeful Mossad, David Barnea, s-ar fi opus atacului din cauza riscurilor pentru cei 48 de ostatici israelieni rămași în mâinile Hamas, dintre care doar 20 ar mai fi în viață, conform unui raport al serviciilor de informații din Israel. Alți oficiali importanți care s-au opus operațiunii includ șeful statului major al armatei israeliene, Eyal Zamir, și șeful centrului de informații pentru prizonieri și ostatici, Nitzan Alon.
După operațiunea din Qatar, încheierea războiului din Gaza pare o posibilitate și mai îndepărtată. Având în vedere că pacea ar putea duce la prăbușirea coaliției aflate la putere în Israel, atacul ar fi putut fi o opțiune atractivă pentru Netanyahu. Dacă liderii externi ai Hamas vor fi uciși, echilibrul de putere din cadrul grupului se va înclina în favoarea comandanților militari izolați din Gaza.
Qatar joacă un rol complex, vânzând gaze naturale și investind în Occident, în timp ce păstrează relații bune cu Hamas și Frăția Musulmană. Această strategie a avut consecințe negative, deoarece țara a fost atacată atât de Israel, cât și de Iran, care a lansat un val de rachete balistice asupra unei baze militare americane în luna iunie.
Întrebarea care persistă este dacă Donald Trump a fost informat cu privire la atacul Israelului în Qatar. Dacă știa, ar însemna că președintele american a aprobat un atac asupra unui stat aflat sub protecția SUA. Dacă nu a fost informat, aceasta ar arăta că America nu mai poate controla acțiunile Israelului. Alte state arabe ar putea concluziona că promisiunile de securitate ale SUA sunt ineficiente, având în vedere lipsa reacției în fața atacurilor iraniene asupra Arabiei Saudite și Emiratelor Arabe Unite.
Consecințele atacului din Qatar s-ar putea resimți mult timp după încheierea mandatului lui Trump. Victima cea mai mare ar putea fi procesul de reconciliere dintre Israel și statele arabe, început odată cu Acordurile Abraham. Qatar nu se află printre semnatarele acestora, dar Bahrain și Emiratele Arabe Unite sunt. Arabia Saudită a luat în considerare semnarea unui acord cu Israelul, însă nu a făcut-o deocamdată.
Acordurile Abraham promiteau dezvoltarea legăturilor economice și de securitate pentru descurajarea atacurilor din partea Iranului și a grupărilor militante susținute de acesta. Israelul și-a revendicat dreptul de a folosi forța militară pentru a-și lovi inamicii de pe teritoriul unor state suverane cu care cooperează în alte domenii, ceea ce este intolerabil pentru orice posibil aliat. Cu sprijinul militar al Statelor Unite, Israelul a devenit un hegemon regional, dar acțiunile sale în Qatar vor duce la izolarea politică a Tel Avivului în relația cu statele arabe și la periclitarea poziției Statelor Unite în regiune. Aceste consecințe s-ar putea resimți mult timp după încheierea mandatului lui Trump.
