Decizia Curții de Apel Ploiești: „CCR a acționat în numele suveranității naționale! Dovezile privind fraudele alegerilor sunt insuficiente”
Curtea de Apel Ploiești a publicat vineri motivarea în cazul suspendării deciziei Curții Constituționale a României (CCR) de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024. CCR a depus recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu decizia de la Ploiești.
În motivarea curții, se arată că „CCR nu se putea autosesiza”, deoarece există prevederi clare care stipulează că CCR trebuie să fie sesizată de partide politice sau alte entități, neavând capacitatea de a se autosesiza. De asemenea, s-a menționat că termenul în care se putea lua în discuție o astfel de procedură a fost depășit.
Curtea a concluzionat că nu există probe suficiente care să ateste fraudele invocate pentru anularea alegerilor. Se precizează că „CCR a interpretat în mod vădit abuziv atribuția prevăzută de art. 146, lit. f din Constituție, de a veghea la respectarea procedurii de alegere a președintelui României”. Raportul Comisiei de la Veneția a fost citat, subliniind că decizia de a invalida alegerile trebuie să fie luată în circumstanțe specifice, iar în cazul CCR nu a fost dovedită fapta care să justifice anularea procesului electoral, ceea ce ar putea afecta încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor.
Motivul suspendării
Curtea a stabilit că, prin Hotărârea CCR nr. 31 din 2 decembrie 2024, rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României din primul tur a fost confirmat, iar al doilea tur de scrutin era programat pentru 8 decembrie 2024. Conform art. 52 alin. (2) și (3) din Legea nr. 370/2004, cererea de anulare a alegerilor poate fi formulată de partidele politice în termen de 3 zile de la închiderea votării, iar soluționarea cererii trebuie să se facă până la publicarea rezultatelor alegerilor.
În acest caz, Curtea a constatat că nu a existat o cerere de anulare a alegerilor în termenul prevăzut de lege, iar anularea a fost dispusă de CCR după începerea procesului de vot pentru turul II, încălcând astfel hotărârea anterioară prin care rezultatele primului tur fuseseră validate.
Alte motive de nelegalitate
Un alt motiv de nelegalitate invocat a fost că hotărârea atacată a fost emisă cu încălcarea condițiilor de fond stipulate de art. 52 din Legea nr. 370/2004. Curtea a reținut că, pentru anularea alegerilor, trebuie să existe dovezi de fraudă care să modifice ordinea candidaților pentru al doilea tur.
Reclamanta a argumentat că nu orice frauda poate conduce la anularea alegerilor, ci doar frauda masivă, capabilă să modifice ordinea candidaților. Curtea a considerat că motivele de nelegalitate au fost întemeiate, menționând că pretinsele fraude nu au fost dovedite corespunzător.
Suveranitatea națională
Ultimele motive de nelegalitate vizează încălcarea art. 2 din Constituția României privind suveranitatea. Reclamanta a susținut că, prin hotărârea atacată, CCR a încălcat suveranitatea poporului român, anulând întreaga procedură electorală și lăsând România fără un Președinte legitim. De asemenea, aceasta a susținut că hotărârea CCR a încălcat dreptul fundamental de a alege, prevăzut de Constituție, prin anularea votului exprimat în primul tur.
Curtea a reținut că aceste critici sunt întemeiate, subliniind că anularea întregului proces electoral a lipsit cetățenii de dreptul de a-și alege candidații preferați.
Recursul CCR
Curtea Constituțională a României a contestat cu recurs decizia Curții de Apel Ploiești, iar Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și alte persoane fizice au atacat, de asemenea, această decizie. Alte zece acțiuni vizând hotărârea CCR sunt înregistrate la Curtea de Apel Ploiești, iar patru dintre ele au termene de judecată stabilite pentru zilele de 29 și 30 aprilie.
Decizia Curții de Apel Ploiești de a suspenda executarea hotărârii CCR a fost considerată executorie, iar fostul judecător al CCR, Augustin Zegrean, a afirmat că, în prezent, nu se mai pot organiza alegeri, deși hotărârea poate fi contestată rapid.
