Decizia CCR despre declarațiile de avere: dreptul la intimitate în pericol, dar cu o diferențiere între demnitari și funcționari
Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat motivarea deciziei prin care au fost secretizate declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor și funcționarilor publici, excluzând rudele acestora de la obligația de a face publice informații privind averea. CCR subliniază dreptul la viață privată și riscurile asociate dezvoltării inteligenței artificiale, care poate utiliza informațiile din declarațiile de avere pentru a crea profile ale demnitarilor și funcționarilor.
Judecătorii CCR argumentează că rudele demnitarilor nu ar trebui să fie incluse în declarațiile de avere, deoarece răspunderea penală revine semnatarului declarației, nu soțului sau copiilor, care pot oferi informații eronate. De asemenea, CCR menționează că veniturile soților pot fi protejate prin clauze de confidențialitate, ceea ce face imposibilă comunicarea acestor date pentru completarea declarației de avere.
Motivarea CCR evidențiază că, deși declarantul trebuie să declare bunurile și veniturile soțului și ale copiilor majori aflați în întreținerea sa, viciul de neconstituționalitate constă în angajarea răspunderii pentru corectitudinea informațiilor furnizate de terți. CCR precizează că Parlamentul trebuie să actualizeze legislația pentru a respecta dreptul la viață privată al acestora.
În ceea ce privește publicarea declarațiilor de avere pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI), CCR consideră că aceasta nu este necesară, deoarece ANI are deja responsabilități legale în evaluarea declarațiilor de avere. Publicarea pe site-ul ANI „depășește finalitatea legii” și nu îndeplinește exigențele protecției vieții private, determinând o fragilizare a securității persoanei și a demnității acesteia.
Judecătorii CCR subliniază că publicarea informațiilor financiare detaliate poate duce la o vulnerabilitate în fața abuzurilor, afectând dreptul la viață privată al declarantului și al familiei acestuia. De asemenea, CCR menționează că sistemul românesc privind regimul declarațiilor de avere este unul dintre cele mai intruzive în privința vieții private din Europa și că trebuie găsite soluții care să asigure transparența fără a compromite intimitatea.
În privința diferențierii între demnitari și funcționarii publici, CCR sugerează că demnitarii, care sunt aleși sau numiți politic, pot fi supuși unui control public, în timp ce funcționarii publici care obțin funcțiile prin concurs nu ar trebui să fie expuși publicității în aceeași măsură.
De asemenea, CCR face apel la Parlament pentru a actualiza legislația privind declarațiile de avere și a stabili un cadru normativ eficient care să prevină corupția și să asigure integritatea în funcțiile publice. Curtea consideră că este esențial să se protejeze drepturile fundamentale ale persoanelor vizate, fără a compromite obiectivele de transparență și integritate publică.
Decizia CCR a fost luată cu majoritate de voturi, iar oficialii ANI au exprimat îngrijorări cu privire la impactul acesteia asupra angajamentelor internaționale ale României în lupta împotriva corupției.
