De la aventurile spațiale la declinul inovației: Impactul „tehnofobului” Putin asupra Rusiei în competiția armamentului cu Inteligența Artificială
Președintele Putin este obișnuit cu pixul și hârtia, neavând un smartphone și folosind rar internetul. În timp ce miniștrii britanici coordonează politica prin WhatsApp, Putin guvernează Rusia printr-o rețea de linii fixe criptate din biroul său, conform unor surse. Condusă de un astfel de tehnofob, este de mirare că Rusia rămâne în urma rivalilor săi în cursa pentru dezvoltarea inteligenței artificiale?
Un studiu publicat în noiembrie de Universitatea Stanford a clasat 36 de țări în funcție de puterea generală a industriilor lor de inteligență artificială, iar Rusia s-a situat pe locul 28, sub toate economiile majore ale lumii. Statele Unite, China și India s-au clasat pe primele trei locuri, iar țări mai mici precum Luxemburg, Belgia și Irlanda au fost plasate mai sus pe listă. Clasamentul ia în considerare investițiile în cercetare și dezvoltare, precum și amploarea bazei de talente.
Rusia nu are companii în top 100 firme de tehnologie din lume după capitalizarea de piață, iar universitățile sale nu apar în top 200 de instituții de cercetare în inteligență artificială. La un eveniment tehnologic din noiembrie, primul robot umanoid cu inteligență artificială din Rusia a fost dezvăluit, dar a căzut cu fața în jos după câteva momente.
Aceste situații jenante contrastează cu realizările erei sovietice, unde progresul tehnologic era un mijloc de industrializare rapidă și competiție în timpul Războiului Rece. În acea perioadă, accentul era pus pe disciplinele tehnice precum ingineria și matematica. Deși studenții universitari ruși continuă să exceleze în competiții internaționale de programare, Putin pare să considere inovația digitală ca pe o provocare la adresa autorității sale, descriind internetul drept un „proiect CIA”.
Pe parcursul conducerii sale, accesul la internet pentru ruși a scăzut, cu interdicții impuse asupra platformelor precum Instagram, YouTube, Facebook și X. Kremlinul a propus recent o legislație care extinde puterile FSB, agenția de securitate, permițându-i să închidă formele de comunicare după bunul plac. Vladislav Inozemțev, economist rus, a declarat că utilizarea internetului devine un lux, iar guvernul cultivă o cultură care se opune progresului tehnologic în spațiul digital.
Inozemțev a precizat că tehnologiile înalte necesită startup-uri independente și un climat investițional favorabil, dar în Rusia, companiile se tem să investească din cauza riscurilor legate de acuzații de corupție dacă investițiile eșuează. Chiar și tehnologia de tip Alice, răspunsul Rusiei la Chat GPT, a fost criticată de Dmitri Medvedev pentru că a evitat subiecte controversate.
În ciuda riscurilor, regimul rus utilizează inteligența artificială în scopuri militare, avansând către autonomie militară, dar efectele negative ale războiului asupra industriei de inteligență artificială sunt semnificative. Se estimează că 100.000 de specialiști IT au părăsit Rusia în 2022, reprezentând 10% din forța de muncă din domeniul tehnologiei. Sancțiunile internaționale au complicat achiziționarea de componente esențiale pentru tehnologiile bazate pe inteligență artificială.
În 2022, Sberbank, gigantul serviciilor financiare de stat, a reușit să achiziționeze doar 9.000 de unități de procesare grafică, în comparație cu aproape 500.000 cumpărate de Microsoft în același an. Dacă inteligența artificială va transforma economia globală, Rusia riscă o dependență mai mare de China. Pe termen scurt, aceste aspecte nu par a fi priorități pentru Putin, care se concentrează pe poziția geopolitică a Rusiei și pe stabilitatea sa politică.
Inozemțev a concluzionat că Putin nu vrea să dezvolte economia, ci doar să o controleze.
