Datoria publică a României depășește 60% din PIB
Datoria administrației publice a României a crescut în noiembrie 2025 la 1.121 miliarde de lei, față de 1.116 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor Ministerului Finanțelor. Ca pondere în PIB, datoria guvernamentală a ajuns la 60,2%, în creștere de la 60% în octombrie. Această depășire a pragului de 60% din PIB reprezintă o premieră pentru România, fiind limita de avertizare prevăzută în tratatele europene.
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că principalul risc este legat de plata datoriei, având în vedere încetinirea economiei și costurile ridicate de finanțare. „Marea problemă o reprezintă plata datoriei, în condițiile în care economia încetinește, iar în 2026 România trebuie să plătească 30 de miliarde de euro din aceasta, care crește cu un miliard de euro pe săptămână”, a declarat el.
Structura datoriei publice
Evoluția datoriei publice a fost influențată de modificarea structurii acesteia. Datoria pe termen mediu și lung a scăzut la 1.043 miliarde de lei, în timp ce datoria pe termen scurt a crescut la 77,788 miliarde de lei. Titlurile de stat constituie cea mai mare parte a datoriei publice, însumând 905,094 miliarde de lei, iar împrumuturile directe ajung la 192,601 miliarde de lei. Din punct de vedere valutar, datoria în lei era de 516,36 miliarde de lei, cea în euro de 490,4 miliarde de lei echivalent, iar datoria în dolari americani de 112,77 miliarde de lei echivalent.
Datoria administrației centrale și locale
Datoria administrației publice centrale a crescut la 1.097 miliarde de lei în noiembrie, de la 1.091 miliarde de lei în octombrie, majoritatea fiind contractată pe termen mediu și lung. Datoria administrațiilor locale a scăzut ușor, atingând 24,293 miliarde de lei. Datoria internă a administrației publice a ajuns la 551,6 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 29,6% din PIB, în timp ce datoria externă s-a situat la 569,84 miliarde de lei, reprezentând 30,6% din PIB.
Perspectivele economice
Negrescu subliniază că România se împrumută în principal pentru acoperirea cheltuielilor curente, cum ar fi pensiile și salariile, și nu pentru investiții. Soluția propusă de analist ar fi reducerea cheltuielilor statului și restructurarea aparatului public pentru a diminua nevoia de finanțare. Ministerul Finanțelor încearcă să gestioneze presiunea prin rostogolirea creditelor și extinderea maturității împrumuturilor, dar aceasta este o „soluție de compromis” care reduce temporar povara datoriei.
În absența unor reforme și a unei orientări a împrumuturilor către investiții care să genereze creștere economică, datoria publică ar putea atinge 70% din PIB în următorii ani, ceea ce ar ridica semne de întrebare privind capacitatea de plată a statului. „Toată această datorie se plătește din taxe și impozite. Cu cât datoria crește, cu atât taxele vor rămâne ridicate în anii următori”, a concluzionat Negrescu. România se împrumută într-un ritm mai accelerat decât alte state europene, însă banii nu sunt direcționați, în principal, către investiții majore, ci pentru acoperirea cheltuielilor curente ale statului.
