Curtea de Apel susține că un judecător implicat în cazul Recorder ar fi agent de informații
Curtea de Apel București îl acuză pe judecătorul Beșu Ionel Laurențiu, care a vorbit în investigația Recorder despre nereguli în sistemul de justiție, că denaturează fapte și că ar fi fost „ofițer la doi și-un sfert” – unitatea de informații a Ministerului de Interne, ceea ce este interzis de statutul magistraților. Curtea de Apel va organiza o conferință de presă extraordinară în urma acestei anchete și solicită sesizarea Inspecției Judiciare, a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) în acest caz.
Într-un comunicat, Curtea de Apel afirmă: „Afirmațiile publice ale judecătorului Beșu sunt grav denaturate și contrazise de documente oficiale și de proceduri legale clare. Faptele arată că delegarea sa nu a fost prelungită din rațiuni exclusiv de ordin profesional, iar încercarea de a rescrie ulterior această realitate reprezintă o mistificare periculoasă a adevărului.”
Judecătorul Laurențiu Beșu a acuzat în ancheta Recorder.ro că delegările judecătorilor sunt realizate astfel încât anumite dosare să fie tergiversate sau rejudecate până la intervenirea prescripției faptelor. Curtea de Apel subliniază că „dispozițiile art. 228 din Legea 303/2022 privind statutul magistraților prevăd că niciun magistrat nu are voie să fie — sau să fi fost — agent de informații (operativ, acoperit, informator, colaborator) sub nicio formă.”
Curtea de Apel solicită instituțiilor care veghează la bunul mers al justiției să clarifice aspectele ce planează asupra acestui caz, subliniind că „prin natura și consecințele sale, această situație generează o afectare majoră a bunei funcționări a actului de justiție.”
În comunicatul Curții de Apel se mai menționează că: „Independența justiției nu poate fi transformată într-un paravan pentru agende personale și nici într-un instrument de intimidare instituțională.” Se subliniază că justiția nu se apără prin insinuări și scenarii construite strategic, ci prin adevăr și proceduri legale.
Curtea de Apel București afirmă că judecătorul Beșu „manipulează contextul” și rupe bucăți de informații pentru a-și susține acuzațiile. De asemenea, se reiterează că a critica o decizie definitivă ridică întrebări serioase despre profesionalismul și intențiile judecătorului.
Referitor la trecutul profesional al judecătorului Beșu, există informații conform cărora acesta a activat anterior ca „ofițer la doi și-un sfert” pentru o perioadă de cinci ani. Curtea de Apel subliniază că este necesar să se clarifice statutul său real și să se răspundă la întrebări legate de atribuțiile sale anterioare și de eventualele incompatibilități cu statutul de magistrat.
Este esențial, conform Curții de Apel, ca judecătorii și opinia publică să primească răspunsuri clare privind parcursul profesional al judecătorului Beșu, pentru a evita confuziile și speculațiile referitoare la influențele din trecut asupra activității sale actuale.
