Cum se adaptează UNHCR pentru a apăra refugiații în fața crizei financiare
În contextul unei lumi pline de războaie, colaps economic și suferință în masă, organizațiile umanitare, precum UNHCR, se confruntă cu o scădere drastică a fondurilor. Pablo Zapata, reprezentantul UNHCR în România, a discutat despre provocările actuale și despre cum organizația se adaptează pentru a continua să sprijine refugiații.
Fondurile umanitare scad drastic
Zapata a menționat că retragerea Statelor Unite din diferite organisme internaționale a afectat serios finanțarea UNHCR, dar a subliniat că SUA rămân membre ale Comitetului Executiv al UNHCR. Majoritatea donatorilor, din cauza angajamentelor financiare crescute în apărare, au redus fondurile alocate ajutoarelor umanitare. În România, UNHCR a primit doar 31% din suma cerută pentru planul de răspuns pentru refugiați în 2025, în ciuda crizei acute generate de războiul din Ucraina.
Crizele multiple pun presiune pe sistem
Zapata a explicat că UNHCR trebuie să prioritizeze intervențiile în situații de criză, având în vedere că resursele sunt tot mai limitate. Crizele umanității nu s-au redus, iar organizația colaborează cu statele pentru a proteja refugiații și a găsi soluții de integrare socio-economică. De asemenea, se face un efort de eficientizare a proceselor interne pentru a economisi resurse.
50% din refugiații din România lucrează
În România, Zapata a observat că 51% din refugiații ucraineni lucrează, ceea ce îi face mai puțin dependenți de asistență. Relațiile dintre comunitatea gazdă și refugiați sunt, în general, pozitive, dar există semne îngrijorătoare, cum ar fi o creștere a agresivității verbale față de refugiați. De asemenea, 34% dintre gospodăriile refugiaților ucraineni se confruntă cu dificultăți financiare majore.
Normalizarea suferinței
Zapata a subliniat riscul normalizării suferinței, adică a deveni insensibili față de crizele umanității. El a menționat că la începutul războiului în Ucraina, românii au fost foarte receptivi și ajutători, dar pe măsură ce timpul a trecut, această sensibilitate s-a diminuat. UNHCR se confruntă cu provocarea de a menține conștiința umanitară în condițiile unei scăderi a fondurilor și a resurselor.
Politicile de azil devin mai dure
Zapata a exprimat îngrijorarea față de schimbările legislative care afectează protecția refugiaților, subliniind că este esențial să se respecte prevederile Convenției privind refugiații din 1951. În Europa, se observă o tendință de a adopta măsuri mai dure în ceea ce privește azilul, iar UNHCR își asumă rolul de a consilia statele pentru a respecta dreptul internațional.
Sectorul umanitar se reorganizează
În fața provocărilor financiare, UNHCR colaborează cu alte organizații umanitare pentru a răspunde nevoilor refugiaților. În România, 43 de organizații colaborează sub aceeași umbrelă pentru a eficientiza resursele și a răspunde mai bine nevoilor refugiaților.
Solidaritatea europeană susține România
Pablo Zapata a subliniat solidaritatea Uniunii Europene față de România, menționând că au fost rambursate fonduri semnificative pentru susținerea refugiaților. UNHCR colaborează cu autoritățile române pentru a asigura o integrare eficientă a refugiaților în societate, contribuind astfel la umplerea lacunelor existente.
UNHCR continuă să își îndeplinească misiunea în ciuda provocărilor, adaptându-se constant la noile realități și căutând soluții pentru a proteja și asista refugiații în fața unei crize financiare globale.
