Impactul gemului de casă asupra raportărilor financiare ale României
Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Adrian Nica, a declarat că gemul preparat în gospodării contribuie la gap-ul de TVA al României. El a explicat că, potrivit Comisiei Europene, produsele realizate pentru consumul propriu influenţează colectarea generală a TVA-ului.
În cadrul unei emisiuni de la Antena 3, Adrian Nica a discutat despre datele folosite în analiza colectării TVA-ului, evidenţiind că acestea se referă la anul 2022. „Aşteptăm publicarea pe 2023. Am observat că ţările vecine, cum ar fi Bulgaria, au solicitat asistenţă de specialitate pentru a obţine o formulă corectă de calcul al acestor diferenţe, în special când discutăm despre gap-ul de TVA”, a spus Nica, subliniind eforturile ANAF de a se prezenta corect către Comisia Europeană.
Şeful ANAF a menţionat că „este de notorietate discuţia apărută în spaţiul public cu privire la producţia pe care România o înregistrează, având specificitatea acestei ţări, atunci când discutăm despre autoconsum”. Nica a oferit un exemplu concret: „modul în care tratăm gemul pe care îl face în casă bunica”.
Un moderator al emisiunii a întrebat: „Asta contează la gap-ul de TVA în România?”. Nica a confirmat: „Din păcate, astăzi, da. Da, este calculat astăzi la gap-ul de TVA”. România a avut, în 2022, cel mai mare gap de TVA din Uniunea Europeană, un indicator care măsoară diferenţa dintre TVA-ul care ar trebui să fie încasat de stat şi cel care este încasat efectiv. Specialiştii consideră că acest gap reflectă frauda fiscală, evaziunea fiscală, insolvenţele şi erorile administrative.
