Cum au fluctuat prețurile alimentelor în urma majorării TVA-ului din 1 august 2025?
Majorarea cotelor de TVA, intrată în vigoare la 1 august 2025, a generat ajustări semnificative de preț în economie, manifestându-se diferit în funcție de tipul de produse. O analiză detaliată a arătat că alimentele și bunurile nealimentare au reacționat cu rapiditate și intensitate variabilă, într-un context economic marcat de incertitudini și presiuni inflaționiste.
Reforma fiscală aprobată de Guvern a inclus o creștere a cotelor de TVA cu două puncte procentuale. Cota redusă pentru cărți, manuale, publicații, lemne de foc și energie termică a crescut de la 5% la 11%, în timp ce cota aplicată alimentelor, medicamentelor și serviciilor de bază a fost majorată de la 9% la 11%. Cota standard pentru bunurile nealimentare și băuturile alcoolice a fost ridicată de la 19% la 21%. Banca Națională a României (BNR) a monitorizat impactul acestor modificări asupra prețurilor finale.
Analiza BNR s-a bazat pe o bază de date cu prețuri colectate aproape zilnic, între martie 2024 și septembrie 2025, monitorizând aproximativ 66.000 de produse, din care jumătate alimentare și jumătate nealimentare, în trei mari lanțuri de supermarketuri. Această abordare a permis obținerea unei radiografii detaliate a ajustărilor de preț în contextul unui șoc fiscal. În mod obișnuit, circa 2,9% dintre prețurile din baza de date se modifică într-o zi tipică, cu un ritm mai intens pentru alimente (aproximativ 3,3%) comparativ cu bunurile nealimentare (2,4%).
În vara anului 2025, frecvența modificărilor de preț a crescut semnificativ, ajungând la 6% pentru alimente și 4,1% pentru bunurile nealimentare, în perioada iunie-septembrie, ca urmare a anticipării schimbărilor fiscale de către comercianți.
Data de 1 august a avut un impact imediat asupra prețurilor alimentelor, cu aproape 80% dintre acestea înregistrând modificări de preț în acea zi. Creșterea medie a prețurilor a fost de aproximativ 1,77%, apropiată de ceea ce ar fi rezultat din majorarea cotei TVA de la 9% la 11%. BNR a constatat că peste trei sferturi dintre ajustările de preț s-au situat în intervalul 1,5-2%, reflectând astfel transmiterea fiscală. Totuși, pentru circa 8% dintre produsele scumpite, creșterea a fost mai mică decât ar fi justificat noul TVA, iar aproximativ 13% dintre produse au avut scumpiri peste nivelul sugerat de modificarea fiscală.
În contrast, bunurile nealimentare au avut o reacție mai lentă, doar un sfert dintre acestea modificându-și prețul în prima zi de aplicare a noilor cote TVA. Structura ajustărilor a fost mai dispersată, cu aproape 30% dintre scumpiri depășind pragul de 2%, iar doar 55% s-au încadrat în intervalul teoretic aferent creșterii TVA. BNR sugerează că bunurile nealimentare au în mod obișnuit scumpiri mai ample, iar unele modificări au fost amânate din cauza sezonalității pieței.
Indicatorii oficiali de prețuri confirmă diferențele dintre categorii. În august, alimentele s-au scumpit cu aproximativ 2,5% față de luna precedentă, depășind nivelul matematic al transmiterii TVA, ceea ce indică o transmitere aproape integrală a șocului fiscal. În contrast, bunurile nealimentare au înregistrat o creștere de 1,6%, sub ceea ce ar fi rezultat doar din majorarea cotei TVA, evidențiind o transmitere mai lentă și fragmentată în acest sector.
