CSM denunță „neclarități instituționale” și „lipsa unei baze legale” în legătură cu Comitetul guvernamental pentru legislația justiției
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a declarat, joi, că discuțiile de la Guvern referitoare la Comitetul de analiză a legislației în domeniul justiției „nu au oferit răspuns la întrebări legitime și esențiale cu privire la obiectivul real al Comitetului, la modul de funcționare și la legitimitatea sa”. Judecătorii au reclamat că discuțiile s-au concentrat pe teme exclusiv administrative, în afara atribuțiilor stabilite prin decizia de înființare a organismului.
CSM a subliniat existența „ambiguității instituționale, lipsa de transparență și absența unei fundamentări legale” în constituirea Comitetului. Această poziție a fost emisă în contextul în care Curtea de Apel București urmează să se pronunțe asupra cererii de suspendare a deciziei de constituire a Comitetului guvernamental, solicita de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, o organizație condusă de avocata Elena Radu.
„La data de 14 ianuarie 2026, domnii judecători Claudiu Drăgușin și Alin Ene, mandatați de Secția pentru judecători, au participat, la sediul Guvernului, la o întâlnire în vederea evaluării utilității și scopului demersului inițiat de Prim-ministrul României prin constituirea Comitetului de analiză a legislației în domeniul justiției. Discuția a vizat teme exclusiv administrative (Ecris 5, dosarul electronic, deficitul de personal etc.), în afara atribuțiilor Comitetului stabilite de art. 3 din Decizia Prim-ministrului nr. 574/19.12.2025, și care acaparează atribuțiile forurilor instituționale legale ale sistemului judiciar, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, Comitetul de Management Strategic sau Ministerul Justiției”, a transmis CSM.
Potrivit CSM, textele de lege care vor fi discutate ulterior sunt „netransparente, nu se cunoaște cine le-a propus și denotă neseriozitate și lipsă de cunoaștere a realităților judiciare”. De exemplu, o propunere vizează desființarea automată a completului de judecată în cazul absenței mai mari de 30 de zile a judecătorului, ceea ce ar putea duce la readministrarea probatoriului în toate dosarele acestuia.
Judecătorii au mai afirmat că „discuțiile purtate nu au oferit răspuns la întrebări legitime și esențiale” cu privire la obiectivul real al Comitetului și la criteriile de selecție a invitaților. CSM a subliniat că nu s-a precizat cine stabilește agenda Comitetului și cum ajung temele de discuție pe agendă.
Reprezentanții CSM au remarcat ambiguitatea normativă care face imposibilă identificarea naturii activității acestui Comitet, transformând demersul într-un mecanism informal, lipsit de legitimitate juridică. În aceste condiții, Secția pentru judecători a afirmat că participarea la un asemenea demers, marcat de ambiguitate instituțională, riscă să confere o aparență de legitimitate unui proces lipsit de credibilitate.
CSM a subliniat că nu refuză dialogul pentru îmbunătățirea cadrului normativ, dar a insistat că discuțiile trebuie să aibă loc într-un cadru clar, legal și de calm instituțional. Cea de-a doua reuniune a Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției a avut loc miercuri la Palatul Victoria, iar Guvernul a anunțat că s-a decis realizarea unui audit independent al sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor din justiție și elaborarea unui plan multianual de acoperire a deficitului de resurse umane din instanțele judecătorești.
