Perspectivele bugetului pe 2026: O abordare mai pragmatică pentru controlul cheltuielilor
Un draft al bugetului de stat pentru 2026 arată cum ar urma să fie împărțiți banii între principalele ministere și programe guvernamentale. Proiectul este în lucru, iar forma finală va fi trimisă în Parlament abia la finalul săptămânii viitoare, după discuții în coaliția de guvernare. Construcția bugetară pleacă de la premise mult mai realiste decât cele folosite în ultimii ani, atât în privința creșterii economice, cât și a veniturilor estimate la buget.
Printre cele mai mari alocări bugetare se numără Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, cu aproximativ 57,7 miliarde de lei, urmat de Educație, cu aproximativ 57,3 miliarde de lei, Apărare, cu circa 44 de miliarde de lei, și Transporturi, cu aproximativ 37,4 miliarde de lei. Cheltuielile pentru pensii ar urma să ajungă la aproximativ 158 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă o presiune semnificativă asupra bugetului.
Economistul Cristian Păun afirmă că actuala construcție bugetară arată o preocupare mai mare pentru menținerea deficitului sub control și limitarea cheltuielilor care nu sunt legate direct de investiții. „Este un buget mai realist. Există o grijă pentru a tempera cât se poate de mult cheltuielile care nu au legătură directă cu investițiile sau cu cofinanțarea fondurilor europene”, a explicat acesta.
Draftul bugetului include modificări în alocările bugetare pentru unele ministere. De exemplu, reducerea bugetului pentru Educație se leagă de diminuarea cheltuielilor de personal, în special prin renunțarea la sporul de doctorat în universități. Pe de altă parte, creșterea bugetului pentru Apărare ar putea fi legată de investiții și proiecte europene în domeniul militar. Păun a subliniat că această creștere este necesară pentru cofinanțarea unor proiecte care urmează să înceapă pe programe europene.
O prioritate a construcției bugetare este menținerea investițiilor finanțate din fonduri europene și din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceste proiecte au nevoie de capital de lucru, iar statul trebuie să deconteze cheltuielile într-o primă fază și apoi să ceară contravaloarea acestora de la bugetul Uniunii Europene.
Una dintre cele mai mari cheltuieli rămâne sistemul public de pensii, care va deveni tot mai greu de susținut pe termen mediu. Cristian Păun avertizează că, după anul 2030, sistemul va deveni problematic, mai ales odată cu pensionarea „decrețeilor”. De asemenea, migrația forțată a forței de muncă și îmbătrânirea populației active agravează situația. Păun a subliniat că o reformă a sistemului de pensii ar fi fost benefică.
În privința inflației, datele recente indică o temperare a creșterii prețurilor, cu o scădere de la 9,6% în decembrie la aproximativ 8,5-8,7%. Totuși, evoluțiile geopolitice, cum ar fi conflictele din Orientul Mijlociu, ar putea influența acest trend. Păun a menționat că o mare parte din prețul carburanților este reprezentată de taxe, nu de costul petrolului, și a subliniat importanța intervenției statului în formarea prețurilor.
Proiectul de buget urmărește o țintă de deficit de aproximativ 6% din PIB, considerată rezonabilă în actualul context economic. Cristian Păun a concluzionat că lucrurile sunt sub control, astfel încât deficitul să nu explodeze și economia reală să își regăsească treptat suflul.
