Cristian Diaconescu analizează situația dronelor rusești
Cristian Diaconescu a discutat recent despre actele de ostilitate ale Rusiei, evidențiind violarea spațiului aerian al țărilor NATO. În cadrul emisiunii „În fața ta”, de la Digi24, el a subliniat că această atitudine este conștientizată la nivelul decidenților politici din cadrul Alianței Nord-Atlantice.
Diaconescu a afirmat că „soft powerul în acest moment este insuficient, trebuie să se treacă la hot power”. În acest context, el a fost întrebat despre posibilele reacții ale Uniunii Europene și NATO la incursiunea dronelor și avioanelor rusești în spațiul țărilor membre ale alianței, menționând că „într-o săptămână, două, maxim o lună, veți avea argumentul faptic, decizional”.
„Vor fi luate măsuri care vor completa deciziile politice adoptate de alianță încă din 2014-2016 și anume descurajare și apărare”, a adăugat el, subliniind că statele din spațiul euroatlantic sunt conștiente de necesitatea de a avea un argument mai hotărât în fața acestor provocări.
Diaconescu a făcut referire la un nou proiect denumit „Octopus”, care va avea rolul de a proteja statele nord-atlantice împotriva incursiunilor dronelor și avioanelor. „Această «caracatiță» va însemna un zid de protecție împotriva diverselor elemente care pot genera probleme de securitate prin încălcarea dreptului internațional”, a explicat el.
Referitor la proiectul Octopus, Diaconescu a precizat că este o decizie ce urmează a fi luată, iar autoritățile române colaborează cu Bulgaria și Turcia în contextul securității la Marea Neagră. „Omogenitatea reacției militare va fi aceeași. De la Marea Baltică la Marea Neagră”, a subliniat el.
În cazul unei pătrunderi a unui avion rusesc în spațiul aerian al României, Diaconescu a menționat că decizia revine CSAT și că a fost stabilit un „lanț de evaluare și de decizii” privind sursele de amenințare. „Va exista o reacție, desigur, proporțional cu o serie de elemente pe care partea militară le poate lua”, a adăugat el.
Diaconescu a concluzionat că Federația Rusă trebuie să fie conștientă de faptul că țările de frontieră, precum Polonia și Finlanda, sunt în proximitatea sa, iar România are cea mai lungă frontieră cu Ucraina, ceea ce schimbă considerabil contextul motivațional al acțiunilor sale.
