Creșterea prețului la țigări: o măsură esențială în lupta împotriva fumatului
Statele UE trebuie să continue combaterea fumatului prin utilizarea concomitentă a mai multor instrumente care să facă țigările mai puțin accesibile, cum ar fi impunerea unui preț minim în raport cu salariul mediu din țara respectivă. Reglementarea produselor alternative la țigaretele clasice este, de asemenea, esențială, afirmă un expert în politici de sănătate publică.
În perioada 2000-2016, majoritatea țărilor europene au avut o scădere relativ mică a numărului de fumători, cu excepția unor state precum Danemarca, Finlanda, Suedia și Islanda, unde politicile publice au dus la o diminuare cu mai mult de 10% a adulților fumători, inclusiv prin oferirea de alternative la tutun.
România se află printre țările cu cele mai reduse prețuri la țigarete, mai mici fiind doar în Polonia și Bulgaria. În Polonia, se preconizează pentru prima dată în ultimii 10 ani o scădere a numărului de fumători, ca urmare a creșterii accizelor și, implicit, a prețurilor.
Experții recomandă ca statele europene să reducă semnificativ disponibilitatea financiară a țigărilor, considerând această măsură ca fiind una dintre cele mai importante în cadrul directivei europene. Este, de asemenea, necesară utilizarea fondurilor publice pentru cercetarea gradului de nocivitate al fiecărui produs, iar statele membre ar trebui să efectueze studii asupra nocivității produselor menționate în directivă și a oricăror noi produse introduse pe piață.
Combinarea mai multor instrumente de combatere a fumatului, cum ar fi creșterea taxării, va avea efecte mai rapide și vizibile decât utilizarea unui singur instrument. Se recomandă luarea în considerare a introducerii unui preț minim în raport cu salariul mediu și aplicarea principiului “mai puțină nocivitate, taxă mai mică”. De asemenea, se propune un set de reguli pentru vânzarea produselor alternative, care ar trebui să fie destinate exclusiv celor care încearcă să renunțe la fumat și să fie avantajate din punct de vedere al prețului și taxării.
Polonia a implementat măsuri pentru a reduce disponibilitatea produselor, în special în zonele cu vânzare rapidă, cum ar fi benzinăriile, și a introdus licențierea retailerilor, precum și interzicerea expunerii produselor în anumite puncte de vânzare. Țările membre trebuie să creeze o rețea uniformă, limitată și bazată pe licențe pentru vânzarea produselor menționate în directivă.
Experiențele diferitelor jurisdicții naționale arată variații mari în definirea și reglementarea produselor cu nicotină, fără ardere. Unele țări cu prevalență ridicată a fumatului au tendința de a introduce restricții stricte asupra alternativelor de nicotină, ceea ce pare paradoxal, exemplul cel mai elocvent fiind Bulgaria, care a interzis recent țigările electronice. Chiar și în țările care au reușit să reducă semnificativ fumatul, accesul pe piață pentru produsele fără ardere este înăsprit.
