Inflația, cea mai insidioasă provocare pentru economie
România se confruntă cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, în timp ce economia încetinește vizibil, iar consumul este în retragere. Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a explicat de ce banca centrală menține dobânda-cheie la 6,5% și a avertizat că inflația actuală este alimentată în principal de factori administrativi, nu monetari. „Istoria ne-a arătat că inflația este cea mai perfidă amenințare economică la adresa bunăstării națiunilor”, a declarat Marinescu, subliniind efectele sociale și economice „adânci și persistente” pe care le aduce.
Viceguvernatorul BNR a atras atenția că inflația nu lovește egal în toți românii. „Cei care au acumulat economii văd cum acestea se erodează prin scăderea puterii de cumpărare, iar cei îndatorați răsuflă, uneori, mai ușurați”, a explicat acesta. Pe termen lung, „inflația zădărnicește planurile de investiții și încetinește dezvoltarea”. Inflația anuală a atins în august și septembrie nivelul de 9,9%, iar 9,8% în octombrie, BNR anticipând că nivelul ridicat va continua în următoarele luni, urmat de o scădere accentuată abia în 2026.
Factorii care contribuie la inflația ridicată
Potrivit viceguvernatorului, „saltul recent al inflației are în principal resorturi administrative, nu monetare”. Acestea includ: scumpirea energiei electrice în iulie, majorarea taxelor indirecte din august, reacțiile comercianților, care și-au redus marjele, și ajustările consumatorilor, care au redus cumpărăturile. Astfel, aproape jumătate din inflația actuală este legată direct de creșterile de TVA, accize și prețurile la energie.
Deciziile BNR privind dobânda-cheie
Consiliul de administrație al BNR a decis în trei ședințe consecutive să mențină dobânda de politică monetară la 6,5%. Marinescu respinge ideea că instituția ar fi ezitantă: „Abordarea wait-and-see nu este un scenariu al pasivității, ci unul prospectiv, de monitorizare atentă.” O majorare a dobânzii ar fi, în opinia sa, „nejustificată” în prezent, deoarece puseul de prețuri este temporar și va dispărea din statistici anul viitor. În același timp, o reducere ar risca dezancorarea așteptărilor de inflație și ar compromite credibilitatea BNR.
Starea economiei românești
Analizele BNR arată că economia României se confruntă cu o scădere a cererii încă din 2025, ce va deveni și mai accentuată în 2026. PIB-ul este în zona unui posibil deficit de cerere echivalent cu cel din 2009 sau din timpul pandemiei. Printre semnalele îngrijorătoare se numără: comerțul cu amănuntul a scăzut cu 4% în august, serviciile de piață au scăzut cu 7,3%, industria a înregistrat un minus de 1,9% în T3, iar câștigul salarial a scăzut cu 5%. O înăsprire a politicii monetare ar „încorseta și mai mult resursele financiare ale firmelor și consumatorilor”, a explicat viceguvernatorul BNR.
Dinamica prețurilor și inflația
Cosmin Marinescu a invocat teoria cantitativă a banilor pentru a explica dinamica prețurilor: „Inflația este întotdeauna și pretutindeni un fenomen monetar, pe termen lung”, amintește el, citând celebra teză a lui Milton Friedman. Aceasta afirmă că inflația apare sistematic atunci când cantitatea de bani din economie crește mai repede decât producția de bunuri și servicii. Pe termen lung, inflația nu poate fi explicată prin factori izolați, ci prin politici monetare și fiscale care determină expansiunea masei monetare peste capacitatea economiei.
Perspectivele privind scăderea dobânzii
BNR anticipează o scădere abruptă a inflației, cu aproximativ 5 puncte procentuale, la jumătatea lui 2026, odată ce efectele măsurilor fiscale actuale ies din calcul. Abia atunci banca centrală ar putea începe relaxarea monetară: „Trecerea la etapa scăderii dobânzii se va face doar sincronizat cu descreșterea hotărâtă și durabilă a inflației”, este părerea viceguvernatorului BNR.
Avertismente privind sustenabilitatea financiară
Cosmin Marinescu a subliniat că ajustarea fiscală este critică: „Orice alunecare a ratingului ar afecta negativ perspectivele de dezvoltare.” Costurile de finanțare ale statului au început să scadă, sub 7%, iar aprecierile instituțiilor internaționale arată că România este pe drumul corect, dar doar dacă menține ritmul reformelor. „Inflația este înaltă, dar deviațiile actuale vor fi depășite curând”, a mai spus viceguvernatorul, asigurând că anticipațiile de inflație pe termen mediu rămân ancorate.
BNR va continua să monitorizeze atent economia și să aștepte dovezi clare că inflația scade, înainte de a reduce dobânda-cheie. „Deciziile de politică monetară trebuie să favorizeze reîntoarcerea durabilă a inflației în intervalul țintă”, concluzionează acesta.
