Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR: „Economia a intrat pe o pantă descendentă în 2024. Recesiunea tehnică era inevitabilă”
România a intrat oficial în recesiune tehnică după ce PIB-ul a scăzut două trimestre consecutiv în 2025, însă semnalele de încetinire erau vizibile încă din 2024, iar ajustările bugetare făceau această evoluție aproape inevitabilă. Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR (Banca Națională a României), explică de ce „recesiunea tehnică” trebuie înțeleasă corect și de ce nu echivalează automat cu o criză economică profundă. Potrivit datelor oficiale, economia României a scăzut cu -0,1% în trimestrul III din 2025 și cu -1,9% în trimestrul IV, față de trimestrele anterioare.
„La manual, recesiunea tehnică este definită prin două trimestre consecutive de scădere economică, măsurată prin dinamica PIB față de trimestrul anterior”, explică Marinescu. Totuși, el subliniază că „diferența dintre înlănțuirea a două trimestre cu dinamică negativă și recesiunea economică de ansamblu, ca manifestare profundă și durabilă, este una esențială”.
Diferența dintre recesiune tehnică și recesiune economică
Marinescu a atras atenția asupra unei confuzii frecvente: înlănțuirea a două trimestre negative nu înseamnă, în mod necesar, o criză severă. Recesiunea economică propriu-zisă presupune o deteriorare amplă și durabilă a activității economice, cu efecte extinse asupra veniturilor, investițiilor și ocupării forței de muncă. Exemplele recente din Uniunea Europeană arată că recesiunea tehnică nu este un fenomen izolat și nici automat premergător unei crize profunde. În ultimii trei ani, zece state membre ale Uniunii Europene, printre care Germania, Austria, Estonia, Ungaria sau Irlanda, au traversat episoade similare. Doar Germania, Austria și Estonia au ajuns la recesiuni economice de profunzime, în principal pe fondul crizei energetice generate de războiul din Ucraina. Prin urmare, cazul României trebuie analizat în context european, nu în izolare.
Declinul nu a început în 2025, ci în 2024
Un punct esențial al analizei este momentul declanșării fazei descendente. Potrivit viceguvernatorului BNR, încetinirea era vizibilă încă din 2024. Recalculările statistice recente arată că și în acel an au existat două trimestre consecutive de scădere, de -0,4%, ceea ce ar indica, retrospectiv, tot o recesiune tehnică. Anul 2024 s-a încheiat cu o creștere economică modestă, de 0,9%, în pofida unui stimul fiscal fără precedent. Deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB (ESA), iar expansiunea cheltuielilor a fost orientată preponderent către consum. Rezultatul a fost însă dezechilibrarea balanței externe: cererea internă crescută a fost acoperită în mare parte din importuri, ceea ce a alimentat „deficitele gemene”, bugetar și extern. În acest context, consolidarea fiscală a devenit inevitabilă. „Nicio economie nu poate crește sănătos pe seama deficitelor bugetare severe, care maschează performanțele și amână costurile”, a avertizat acesta.
2025: ajustare bugetară și restrângerea consumului
Anul 2025 a marcat accentuarea fazei descendente a ciclului economic. Măsurile de ajustare fiscal-bugetară au avut un impact direct asupra cererii interne, în special asupra consumului, care s-a contractat încă din primul trimestru al anului (-0,6%), înainte de adoptarea pachetelor majore de corecție. În perioadele descendente ale ciclului economic, gospodăriile devin mai prudente, își reduc cheltuielile și își ajustează așteptările privind veniturile și stabilitatea locului de muncă. Firmele amână investițiile și controlează mai strict costurile. Exact aceste mecanisme au devenit vizibile în 2025. Rata șomajului s-a apropiat de maximele ultimilor ani, iar numărul locurilor vacante s-a redus la niveluri comparabile cu perioada ajustărilor din 2010-2012. Indicatorul deviației PIB (output-gap) arată că economia se află pe o traiectorie descendentă încă din 2024, iar deficitul de cerere s-a adâncit pe parcursul lui 2025.
O schimbare de model: investițiile, noul motor
În pofida ritmului modest de creștere din 2025 (0,6%), structura acesteia indică o tranziție importantă. Spre deosebire de anii anteriori, creșterea nu a mai fost susținută în principal de consum, ci de investiții. Dinamici favorabile au fost înregistrate în investițiile în utilaje și mijloace de transport, precum și în construcții noi. Creditele bancare pentru finanțarea echipamentelor au depășit 30% din totalul creditelor acordate companiilor la final de 2025, în creștere față de anul precedent. Un rol esențial îl joacă fondurile europene, în special cele accesate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, considerate cel mai amplu program de reforme asumat de România după aderarea la UE. Aceste investiții au potențialul de a crește competitivitatea și de a genera efecte de angrenare asupra investițiilor private.
Consolidarea fiscală, fără alternativă
Marinescu respinge ideea că ajustarea bugetară ar fi putut fi evitată. Fără consolidare, riscul ar fi fost deteriorarea ratingului de țară, creșterea costurilor de finanțare și vulnerabilizarea stabilității macroeconomice. Orice ajustare de anvergură implică un cost în planul creșterii economice pe termen scurt. Însă, în absența corecțiilor, acumularea datoriei publice ar fi generat costuri mult mai mari în viitor. Politica monetară a adoptat în 2025 o abordare de tip „wait-and-see”, menținând rata dobânzii de referință într-un echilibru delicat între combaterea inflației și protejarea activității economice. În schimb, politica fiscală nu își poate permite relaxări premature.
2026, testul de maturitate
Există riscul ca dinamica negativă să se prelungească dincolo de cele două trimestre de recesiune tehnică. De aceea, stabilitatea politică și încrederea investitorilor devin priorități strategice. Bugetul pentru 2026 va reprezenta un test major de maturitate economică. Consolidarea finanțelor publice trebuie continuată într-un mod echilibrat, în paralel cu reforme structurale și politici axate pe competitivitate. „Eforturile de ajustare vor fi cu atât mai sustenabile pe măsură ce economia își va accelera ritmul anual de creștere”, concluzionează Marinescu. Mesajul său este limpede: recesiunea tehnică nu trebuie dramatizată, dar confirmă necesitatea unei consolidări fiscale ferme și a unei schimbări de model economic. Fără disciplină bugetară, investiții și reforme structurale, revenirea la o creștere sănătoasă și sustenabilă nu este posibilă.
