România a intrat în zona deficitului excesiv în 2019
România a fost declarată în Procedura de deficit excesiv încă din 2019, cu mult înaintea crizelor cauzate de pandemie și războiul din Ucraina, conform unor analize recente. La acel moment, premier era Viorica Dăncilă, din partea PSD. Deficitul bugetar a depășit pragul de 3% din PIB, fapt ce a condus la această situație.
În 2019, deficitul a fost subestimat în proiectul de buget, iar execuția acestuia a confirmat avertismentele anterioare. Președintele României a trimis Legea bugetului spre reexaminare Parlamentului, un demers fără precedent în istoria post-decembristă, însă Parlamentul nu a efectuat corecțiile necesare.
Problema calității construcției bugetare continuă să fie o preocupare majoră, fiind considerată la fel de relevantă ca și în 2019. Este necesară o schimbare radicală a modului în care se construiesc bugetele, pentru a evita proiecții nerealiste ale veniturilor și cheltuielilor publice, care afectează deficitul și generează corecții majore.
Provocările bugetare ale anului 2025
În prezent, se identifică trei provocări esențiale pentru anul 2025:
- Calitatea construcției bugetare, care explică abaterile deficitului față de ținta de 7% din PIB;
- Momentul ajustării bugetare, care riscă să diminueze impactul măsurilor de corecție;
- Creșterea economică, revizuită negativ la 1,4%, în contextul stagnării economice din primul trimestru, în contrast cu prognozele optimiste anterioare.
Aceste aspecte subliniază necesitatea unei politici publice de calitate și sustenabilitate, care să abandoneze tentațiile populiste și să se concentreze pe costurile pe termen lung ale măsurilor adoptate.
