Consiliul Fiscal avertizează: Măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan vin într-un moment critic pentru România
Economia României se confruntă cu provocări semnificative, iar Consiliul Fiscal subliniază necesitatea unor măsuri fiscale, precum cele adoptate de Guvernul Bolojan, pentru a evita un deficit de 9% din PIB și o creștere considerabilă a datoriei publice. Aceasta este concluzia unei opinii emise pe marginea proiectului de rectificare bugetară.
Consiliul Fiscal precizează că Guvernul României a revizuit ținta de deficit la 8,4% din PIB pentru anul 2025, subliniind că, fără măsuri corective, deficitul ar putea ajunge la 9% din PIB. „Afirmația că ajustarea deficitului bugetar conduce la o criză economică omite faptul că România nu poate perpetua deficite de 9% din PIB. În plus, corecția este graduală”, se arată în raport.
În acest context, Consiliul Fiscal menționează că deficitul bugetar la finalul anului 2024 a fost amplificat de creșteri de cheltuieli permanente, iar ținta pentru 2025 (7,04% din PIB) era „departe de realitate”. „Criza bugetară este auto-provocată. Anii electorali nu pot justifica imprudențe mari în gestionarea finanțelor publice”, afirmă sursa citată.
Conform Consiliului Fiscal, măsurile luate de Guvernul Bolojan vor avea un impact de 0,6% din PIB în 2025 și au fost motivate de dificultăți în accesarea finanțării. Totuși, se estimează că în 2026 deficitul ar putea atinge 6,5% din PIB.
Specialiștii economici subliniază că „raționamentul potrivit căruia s-ar putea obține o colectare rapidă mult mai bună de taxe și impozite, care să evite schimbări în regimul fiscal, este iluzoriu”. De asemenea, corecția bugetară este vitală pentru menținerea încrederii în moneda națională. Totuși, aceasta este complicată de evoluțiile internaționale, cum ar fi războiul comercial și încetinirea economică în Europa.
Consiliul Fiscal avertizează că, fără măsuri de corecție bugetară, ponderea datoriei publice în PIB ar putea depăși 100% până în 2032, o traiectorie considerată „nesustenabilă”. În plus, se subliniază importanța îmbunătățirii colectării veniturilor fiscale, care se situează la 28,8% din PIB, comparativ cu peste 35% în Polonia, Cehia și Ungaria.
Absorbția fondurilor europene este identificată ca o resursă esențială pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei românești, însă aceasta s-a confruntat cu dificultăți și întârzieri din cauza slabei capacități administrative.
