Conferință în Germania despre Marea Nordului și colaborarea energetică
Lideri europeni se vor întâlni luni, în Germania, pentru a discuta despre cooperarea în domeniul energetic și al securității în zona Mării Nordului. Întâlnirea va aborda și amenințările rusești, precum și ambițiile americane în Groenlanda, deși acest subiect nu figurează oficial pe ordinea de zi a summitului internațional al Mării Nordului, organizat la Hamburg. Acest forum a fost creat în urma războiului din Ucraina, având ca scop limitarea dependenței energetice a Europei, în special față de Rusia.
Cu toate că viitorul Groenlandei nu este un punct oficial pe agenda întâlnirii, este de așteptat ca discuțiile să includă și problemele Arcticii, având în vedere prezența reprezentanților Danemarcei și Norvegiei. Steffen Meyer, purtătorul de cuvânt al cancelarului Friedrich Merz, a declarat că securitatea în nordul îndepărtat va fi, fără îndoială, un subiect de interes pentru participanți.
Printre oficialii care vor participa se numără prim-ministrul danez Mette Frederiksen, reprezentanți ai Islandei, Comisiei Europene și NATO, precum și șefii de guvern din Norvegia, Ţările de Jos, Irlanda, Belgia și Luxemburg. De asemenea, ministrul francez al economiei și omologul său britanic și-au confirmat prezența.
Recent, la forumul de la Davos, președintele american a anunțat un „cadru de acord” cu aliații din NATO, retrăgându-și amenințarea de a cuceri Groenlanda. Europenii, totuși, rămân vigilenți față de declarațiile lui Donald Trump, care a exprimat dorința de a proteja insula de influența Rusiei și Chinei.
Cancelarul Merz a subliniat importanța securității în nord, afirmând că summitul de la Hamburg va aborda „securitatea maritimă” și „succesul nostru economic comun în nord”. El a declarat că Marea Nordului ar trebui să devină „cel mai mare rezervor mondial de energie curată”, esențial pentru o Europă puternică din punct de vedere economic și sigură.
Summitul va discuta, de asemenea, despre dezvoltarea energiei offshore, o provocare industrială majoră pentru decarbonizarea continentului. Conform surselor guvernamentale, sectorul offshore se confruntă cu o situație „dificilă”, din cauza lipsei investițiilor și coordonării între țări, costurilor materiilor prime și concurenței din partea Chinei.
În 2023, țările membre au convenit să instaleze în Marea Nordului o capacitate de până la 300 gigawați până în 2050. Totuși, fără eforturi suplimentare, obiectivul de 120 GW pentru 2030 ar putea să nu fie atins. Marea Nordului, la fel ca Marea Baltică, este ținta unor atacuri hibride atribuite Rusiei, iar europenii sunt îngrijorați de zborurile cu drone deasupra infrastructurilor sensibile.
Steffen Meyer a subliniat importanța discuțiilor despre securitatea infrastructurii energetice la Hamburg, având în vedere că turbinele eoliene ar putea fi integrate cu dispozitive de supraveghere. Simon Skillings, coautor al unui raport, a explicat că în prezent există foarte puțină coordonare între sectoarele militar și energetic în Marea Nordului. El a adăugat că, în urma războiului din Ucraina, s-a constatat că o infrastructură energetică dispersată, cum ar fi turbinele eoliene, este mai greu de compromis.
Un alt aspect important este dependența sectorului eolian de pământurile rare din China, iar anumite componente importate ridică îngrijorări, în special din cauza dotării cu inteligență artificială.
