Comisia Europeană dezvăluie un nou set de măsuri restrictive împotriva Rusiei, cel de-al 19-lea în serie
Comisia Europeană a adoptat un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, confirmat de purtătoarea de cuvânt-șef, Paula Pinho. Acesta reprezintă cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni, având ca scop reducerea veniturilor lui Vladimir Putin și transmiterea unui semnal de bunăvoință către președintele american Donald Trump. Pachetul trebuie aprobat de toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Oficialii UE au declarat că măsurile se vor concentra pe activele cripto, băncile și sectorul energetic al Rusiei. Această decizie intervine în contextul în care Kievul solicită partenerilor internaționali să intensifice presiunea economică asupra Moscovei, în încercarea de a-l determina pe președintele rus să participe la negocieri de pace semnificative.
Comisia a fost așteptată să dezvăluie acest pachet pe 17 septembrie, însă anunțul a fost amânat din cauza presiunilor exercitate de Donald Trump asupra țărilor europene pentru a reduce achizițiile de petrol rusesc. Administrația Trump a menționat că va impune sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei doar după ce UE va intensifica măsurile, inclusiv prin aplicarea de tarife vamale asupra Chinei, principala cumpărătoare de petrol rusesc.
În urma unei conversații telefonice cu Trump, Ursula von der Leyen a declarat că Bruxelles-ul va accelera eliminarea importurilor de energie din Rusia, inițial prevăzută pentru sfârșitul anului 2027. “Rusia demonstrează pe deplin disprețul său față de diplomație și dreptul internațional. Prin urmare, intensificăm presiunea”, a declarat von der Leyen. Aceasta a menționat că Rusia a lansat recente atacuri ample asupra Ucrainei, inclusiv asupra clădirilor guvernamentale și locuințelor civile.
“Economia de război a Rusiei este susținută de veniturile provenite din combustibilii fosili. Vrem să reducem aceste venituri. De aceea, interzicem importurile de GNL rusesc pe piețele europene. Este timpul să închidem robinetul”, a explicat șefa Comisiei Europene. De asemenea, a subliniat că eforturile de diversificare a surselor de aprovizionare și de economisire a energiei încep să dea roade.
Ultimul pachet de sancțiuni, aprobat pe 18 iulie, a fost considerat “cel mai puternic până în prezent”, vizând în principal veniturile Rusiei din petrol. Măsurile includeau reducerea plafonului de preț pentru exporturile rusești de petrol transportat pe mare la 47,60 dolari pe baril și sancțiuni împotriva a peste 100 de nave din flota umbră a Rusiei.
Noile sancțiuni vizează în special companiile și băncile din țări terțe care continuă să colaboreze cu Moscova, inclusiv din China și India. Bruxelles-ul ia în considerare și accelerarea eliminării gazului natural lichefiat (LNG) rusesc, înainte de termenul-limită din 2027. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a subliniat că acțiunile împotriva entităților chineze care sprijină războiul Rusiei ar putea fi intensificate.
Diplomații europeni recunosc că pachetul are și un caracter politic, având scopul de a arăta că UE se aliniază parțial agendei președintelui Trump. Eficiența sancțiunilor rămâne mixtă, unele rafinării indiene fiind obligate să renunțe la livrările de combustibil, în timp ce exporturile de benzină ale Rusiei au atins minime istorice. Totuși, mecanismele de ocolire se multiplică, cu companii saudite și irakiene care înlocuiesc petrolul rusesc în India și băncile chineze care găsesc modalități de a evita sistemul european.
Uniunea Europeană a decis, din decembrie 2022, să înceteze orice import de petrol rusesc, deși două țări europene, Ungaria și Slovacia, au obținut derogări din cauza dependenței lor de țițeiul rusesc.
