Deficit bugetar al României pe 2024, mai mare decât estimările Guvernului
Deficitul bugetar al României pentru anul 2024, calculat conform metodologiei Comisiei Europene, este de 9,3% din PIB, depășind astfel estimările Guvernului de la București. Acesta este cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, iar statul român a cheltuit cu 163,7 miliarde de lei mai mult decât a încasat în acest an.
În acest context, se preconizează că, după alegeri, vor urma creșteri de taxe și scumpiri. Analiștii susțin că fără a solicita mai mulți bani de la cetățeni și firme, Guvernul va avea dificultăți în a respecta ținta de deficit de 7% din PIB pentru acest an. Asemenea măsuri dure de majorare a impozitelor sunt așteptate, în special o majorare a TVA cu cel puțin două puncte procentuale, de la 19% la 21%. De asemenea, începând din luna iulie, se va renunța la plafonarea prețurilor la curent, ceea ce va duce la creșterea facturilor, iar polițele de asigurare auto obligatorie s-ar putea scumpi.
Specialiștii estimează că, dacă România nu implementează aceste măsuri, va risca retrogradarea din partea agențiilor de rating, ceea ce ar putea duce la scumpirea împrumuturilor statului sau chiar la restricționarea accesului la finanțare din piață. România are un istoric de deficite bugetare ridicate și are nevoie să se împrumute semnificativ.
Deficitul României, calculat de Comisia Europeană, este cu aproape un procent mai mare decât cel anunțat de Guvern. Metodologia Comisiei ia în considerare toate cheltuielile din 2024, inclusiv cele amânate pentru plăți în ianuarie și februarie. Polonia se află pe locul doi în UE cu un deficit de 6,6%.
Guvernul român are un plan agreat cu Comisia Europeană pentru a reduce deficitul pe o perioadă de 7 ani. În acest context, măsurile necesare ar trebui să fie mai dure. Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a avertizat că statul nu a învățat din crizele anterioare și că România se află foarte aproape de o nouă „curbă de sacrificiu”, ce ar putea implica reduceri drastice ale cheltuielilor bugetare, afectând numărul de salariați și nivelul salarial.
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat recent că deficitul bugetar este de 8,6% în termeni cash, subliniind că deficitul ESA este, de obicei, mai mare decât cel cash. El a reiterat că nevoia de finanțare depinde de bugetul existent și că deficitul nu va influența bugetul pe 2025, deoarece cheltuielile au fost deja incluse în planificare.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit estimările de creștere a economiei românești pentru acest an, scăzându-le de la 3,3% la 1,6%, conform celui mai recent raport „World Economic Outlook”.
