Comisia Europeană dezvăluie inițiativa „Fabricat în Europa”
Comisia Europeană a prezentat, miercuri, propunerile sale privind reindustrializarea continentului și combaterea concurenței chineze, reunite în strategia „Made in Europe” („Fabricat în Europa”). Legea cunoscută sub numele de „accelerarea industrială”, susținută de vicepreședintele Comisiei Europene, Stephane Sejourne, are ca scop păstrarea și decarbonizarea sectoarelor strategice, precum industria auto, care se confruntă cu provocările concurenței din China, dar și cu tranziția ecologică și costurile ridicate ale energiei din Europa.
Introducerea „preferinței europene”
Una dintre principalele măsuri propuse este introducerea unei „preferințe europene”, o inițiativă considerată tabu în trecut datorită caracterului său protecționist. Aceasta ar obliga companiile din sectoare strategice să își desfășoare o parte din producție în Europa sau să se aprovizioneze local cu componente atunci când beneficiază de finanțare publică. Această abordare este similară cu legi existente în Statele Unite și China, așa cum a subliniat Sejourne într-un articol de opinie semnat de 1.000 de directori de companii europene.
Totuși, anunțul legislativ, așteptat inițial pentru sfârșitul anului 2025, a fost amânat de mai multe ori din cauza dezacordurilor între statele membre și chiar în cadrul Comisiei, cu privire la utilitatea și limitele măsurii. Președintele francez, Emmanuel Macron, a susținut preferința europeană în sectoarele strategice, afirmând că „altfel, europenii vor fi dați la o parte”.
Dezbateri între statele membre
Discuțiile asupra acestei inițiative au fost intense între cele 27 de state membre, cu țări precum Germania și cele nordice sprijinind inițiativa „Fabricat în Europa”, dar cu condiția ca aceasta să fie direcționată strict. Comisia Europeană a redus, astfel, ambițiile inițiale în ceea ce privește lista sectoarelor vizate. Conform unei versiuni a textului consultate, legea propusă va impune utilizarea oțelului cu conținut scăzut de carbon în proiectele de construcții și infrastructură care primesc finanțare publică, fără a solicita ca acesta să fie „Fabricat în Europa”. Această decizie a fost criticată de Eurofer, organizația producătorilor europeni de oțel.
Legea nu include cerințe de conținut local pentru substanțe chimice sau materiale plastice, însă industria auto și tehnologiile energetice decarbonizate, precum panourile solare și bateriile, sunt așteptate să fie printre sectoarele vizate.
Problema domeniului geografic de aplicare
Cea mai dezbătută chestiune rămâne domeniul geografic de aplicare al planului „Fabricat în Europa”. Berlinul și alte capitale europene au insistat ca firmele care produc în anumite țări partenere să nu fie excluse din scheme, temându-se de represalii comerciale și de perturbări ale lanțurilor de aprovizionare. Țări cu legături strânse cu UE, precum Marea Britanie, Turcia, Japonia și Elveția, doresc un tratament preferențial.
Proiectul de lege ar putea impune, de asemenea, obligații privind beneficiile locale în privința ocupării forței de muncă și cercetării și dezvoltării pentru companiile străine care doresc să investească în Europa. În final, planul va include măsuri care vizează facilitarea construcției sau extinderii fabricilor prin simplificarea și accelerarea procedurilor administrative.
