Comisia Europeană a dezvăluit o selecție de state ‘sigure’
Comisia Europeană a publicat o listă de țări de imigrație considerate ‘sigure’, limitând astfel posibilitățile de azil pentru cetățenii acestora. Pe această listă se află Kosovo, Bangladesh, Columbia, Egipt, India, Maroc și Tunisia.
Scopul acestei măsuri este de a accelera procesarea cererilor de azil ale resortisanților din aceste țări, care emigrează în număr mare spre Uniunea Europeană. Comisia consideră că aceștia nu au ‘a priori’ profilul de refugiați și, prin urmare, propune grăbirea repatrierea lor.
Mai multe state, inclusiv Franța, au deja propriul concept de ‘țări de origine sigure’. Totuși, la nivelul Uniunii Europene nu există o listă comună și armonizată, ceea ce, conform responsabililor europeni, încurajează solicitanții de azil să vizeze anumite țări de primire cu criterii mai flexibile. Prin lista prezentată, Comisia vrea să remedieze această situație.
Comisia consideră, de asemenea, că majoritatea țărilor candidate la aderarea la UE îndeplinesc, în principiu, ‘criteriile pentru a fi desemnate ca țări de origine sigure’. Această inițiativă a fost criticată de ONG-urile de protecție a migranților.
Pentru ca propunerea să intre în vigoare, va trebui să fie aprobată de Parlamentul European și de statele membre ale UE. Subiectul este unul sensibil pe plan politic și riscă să provoace dezacorduri între cele 27 de state. Dosarul a fost promovat în special de Italia, care a salutat această măsură ca pe un ‘succes al guvernului italian’.
Comisia a mai prezentat o listă similară în 2015, dar proiectul a fost abandonat din cauza dezbaterilor intense legate de includerea Turciei, o țară cu un bilanț amestecat în materie de independență a justiției, drepturile omului și libertatea presei.
Bruxelles-ul se află sub presiune pentru a înăspri politica în domeniul imigrației, pe fondul unei ascensiuni a dreptei și extremei drepte pe continent. La mijlocul lunii martie, executivul UE a propus măsuri pentru accelerarea expulzării străinilor aflați în situație ilegală, inclusiv un cadru legal pentru crearea de centre pentru migranți în afara frontierelor UE, denumite ‘hub-uri de returnare’.
