Cine se află în culisele politicii externe anti-Europene a lui Trump: „O adevărată ruptură”
Cum se creează un manifest de politică externă pentru un preşedinte american care conduce din instinct? Proiectul iniţial i-a revenit lui Michael Anton, un susţinător fervent al mişcării MAGA, considerat autorul principal al noii strategii radicale de securitate naţională a SUA. Documentul a şocat aliaţii SUA, avertizând că imigraţia în Europa va duce la „dispariţia civilizaţiei”, reînviind doctrina Monroe în emisfera vestică şi reducând responsabilitatea SUA în competiţia pentru putere cu China şi Rusia.
Michael Anton, fost director de planificare politică al Departamentului de Stat, a stârnit atenţia în 2016 când a comparat alegerile iminente cu un avion deturnat, afirmând că conservatorii trebuie să zguduie radical politica SUA şi să respingă poziţiile pro-imigraţie. El a declarat că „2016 sunt alegerile zborului 93: atacaţi cabina de pilotaj sau veţi muri”. Această gândire contravine decadelor de ortodoxie bipartizană în politica externă, care considera instituţiile europene, inclusiv NATO şi Uniunea Europeană, ca aliaţi în competiţia cu ţări autoritare precum Rusia şi China. Noul document consideră că cea mai mare ameninţare provine din imigraţie şi sugerează că SUA ar trebui să curteze aliaţii iliberali din Europa.
Reacţia europeană a fost comparată de Max Bergmann, director al programului Europa, Rusia şi Eurasia al Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale, cu un „divorţ”, afirmând că liderii europeni căutau semne că Statele Unite sunt încă interesate de ei, iar acest document a fost o confirmare că totul s-a încheiat.
Scepticii au ridicat întrebări cu privire la impactul NSS, spunând că acesta rareori dictează politica, că nu este legat de niciun buget şi punând la îndoială dacă Donald Trump a citit documentul. Deşi NSS a supravieţuit unui proces birocratic complicat, expertul Daniel Hamilton a caracterizat documentul ca o „muncă de copiere şi lipire”. John Bolton, fost consilier de securitate naţională, a declarat că nu crede că Trump a citit acest document în primul mandat. Cu toate acestea, Trump a repetat criticile la adresa imigraţiei în masă, indicând că aceste probleme sunt în strânsă legătură cu gândirea sa.
Documentul, de obicei greoi, a fost văzut ca un manifest pentru consilierii apropiaţi ai lui Trump, inclusiv JD Vance și Stephen Miller, care consideră că imigraţia ar trebui să fie o prioritate de securitate naţională. În ceea ce priveşte America Latină, secţiunile reflectă gândirea lui Marco Rubio, secretarul de stat al lui Trump.
Ceva mai mult, NSS se citeşte ca un plan în care consilierii lui Trump încearcă să articuleze instinctele preşedintelui, care, conform lui Hamilton, nu are un interes profund pentru politică. Deşi documentul nu stipulează recomandări politice specifice, există dovezi că spiritul său este deja implementat în birocraţia americană. Ambasadele SUA din Europa, Canada, Australia şi Noua Zeelandă au primit ordine să colecteze date despre infracţiunile comise de imigranţi, iar înalţi oficiali consideră migraţia în masă o „ameninţare existenţială pentru civilizaţia occidentală”.
Raportul privind drepturile omului din 2024 al Departamentului de Stat, editat de Anton şi alţi consilieri ai lui Rubio, a semnalat „probleme semnificative în materie de drepturile omului” în Germania, inclusiv cenzura şi antisemitismul. Diplomaţii americani de rang înalt redefinesc Uniunea Europeană ca un rival cheie, avertizând că marile naţiuni ale Europei trebuie să fie partenerii SUA în protejarea civilizaţiei occidentale.
Michael Anton a părăsit guvernul în septembrie, devenind frustrat de obstacolele întâmpinate la Departamentul de Stat. În cercurile conservatoare, există voci care avertizează că, deşi administraţia Trump s-ar putea să nu implementeze viziunea din NSS, potenţialii succesori ai lui Trump au un proiect pentru o viitoare politică externă MAGA. NSS reprezintă viziunea asupra lumii a celor care speră să modeleze politica americană mult după ce Trump îşi va încheia al doilea mandat.
