Impactul violenței și al sărăciei asupra României
Violența a devenit una dintre cele mai mari poveri economice ale lumii, cu un impact economic estimat la aproape 20 de trilioane de dolari în 2024, cea mai mare valoare din ultimul deceniu, conform datelor Institute for Economics & Peace. Cheltuielile militare au crescut la 9 trilioane de dolari, reprezentând aproape jumătate din costul total. Analistul economic Costin Ciora subliniază că această creștere este un semnal clar că tensiunile globale sunt în creștere.
Chiar dacă România nu este implicată direct în conflicte armate, efectele economice se resimt în bugetul țării și în viața de zi cu zi. Creșterea riscurilor de securitate determină statele să aloce mai mulți bani pentru apărare, un trend vizibil și în România. Potrivit datelor internaționale, 84 de țări au crescut ponderea cheltuielilor de apărare în PIB. În România, aceasta se traduce prin alocarea de fonduri către armată, în detrimentul sănătății, educației sau infrastructurii.
Potrivit datelor World Economic Forum, România se confruntă cu riscuri strategice, iar conflictul militar este perceput ca fiind pe primul loc, urmat de riscuri economice precum inflația și datoria publică.
România în clasamentele internaționale de pace
În 2025, România a scăzut cu două poziții în clasamentul Global Peace Index, ocupând locul 64 la nivel mondial. Deși nu se află în conflict, apropierea de războiul din Ucraina schimbă evaluarea riscurilor, iar Costin Ciora afirmă că riscul perceput de conflict armat este mult mai ridicat decât în urmă cu câțiva ani. Siguranța este esențială pentru dezvoltare, iar fără aceasta nu există stabilitate.
Vulnerabilitatea socială din România
Aproximativ 3,5 milioane de români trăiesc în risc de sărăcie, ceea ce reprezintă aproape unu din cinci cetățeni. Datele INS arată că peste 26% dintre copiii sub 18 ani și peste 22% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani se află sub pragul de sărăcie. Discrepanțele regionale sunt semnificative, București-Ilfov având una dintre cele mai scăzute rate ale sărăciei din Europa, în timp ce Sud-Vest Oltenia se apropie de 30%.
Ciora explică faptul că această discrepanță contribuie la vulnerabilitatea socială și la o predispoziție mai mare către violență, având în vedere exemplele din alte țări, cum ar fi Grecia, unde criza economică a dus la creșterea raportărilor de violență și criminalitate.
Costurile invizibile ale violenței
Violența are un impact semnificativ asupra bugetelor publice și asupra vieții oamenilor, cu costuri directe legate de pagube materiale, cheltuieli medicale și judiciare, dar și costuri indirecte, cum ar fi pierderea productivității și traumele psihologice. Ciora avertizează că costul violenței erodează resursele statelor și reduce investițiile în educație, inovare și sănătate.
Dificultățile economice ale românilor
Românii se confruntă cu dificultăți economice serioase: aproape 40% nu își permit o cheltuială neprevăzută, iar aproape 60% nu pot face o săptămână de vacanță pe an. Aceste condiții economice pot împinge oamenii către soluții riscante, inclusiv infracționalitate. România rămâne mult sub media europeană în privința educației superioare, cu doar aproximativ 23% dintre români având studii terțiare.
Copiii, cea mai vulnerabilă categorie
Un aspect alarmant este că unul din patru copii din România trăiește în risc de sărăcie, ceea ce le limitează opțiunile și crește riscul de delincvență. Violența în familie este, de asemenea, o problemă majoră, cu 42% dintre femeile din România raportând că au fost victime ale violenței fizice. Statisticile arată că, în 2025, 51 de femei au fost ucise, iar peste 11.000 de ordine de protecție provizorii au fost emise, dintre care aproape 4.000 au fost încălcate.
Concluzie
Costin Ciora subliniază că violența generează sărăcie, sărăcia alimentează criminalitatea, iar criminalitatea erodează economia. Fără intervenții punctuale, România nu poate ieși din acest cerc vicios. Educația este cheia pentru a schimba această dinamică.
