China readuce taxa pe valoarea adăugată pentru prezervative după trei decenii
China va reintroduce, începând din 2026, TVA de 13% pentru prezervative, punând capăt unei scutiri care a durat trei decenii. Decizia vine pe fondul crizei demografice tot mai profunde, Beijingul încercând să inverseze scăderea natalităţii prin descurajarea utilizării contraceptivelor.
Pentru prima dată în mai bine de trei decenii, prezervativele nu vor mai beneficia de statutul de produse scutite de TVA în China, în condiţiile în care o nouă lege urmăreşte să stimuleze rata natalităţii. Legislaţia, aprobată la 25 decembrie 2024, stabileşte o listă revizuită de bunuri şi servicii scutite de taxe, care acoperă domenii precum agricultura, tratamentele medicale şi activităţile culturale, însă omite în mod notabil produsele contraceptive, cum sunt prezervativele.
Aceste articole vor fi supuse acum unei taxe de 13%, semnalând o schimbare radicală de politică, după ani de zile de reguli stricte de planificare familială în China, concepute pentru a limita creşterea populaţiei. Deşi noua lege privind TVA a fost adoptată în decembrie anul trecut, aceasta nu va intra în vigoare până la 1 ianuarie 2026, oferind autorităţilor locale şi companiilor un an pentru a actualiza sistemele contabile şi pentru a asigura o implementare ordonată.
Criza demografică a Chinei
Decizia Chinei vine în contextul unei situaţii demografice care se deteriorează rapid. Rata natalităţii a scăzut constant timp de decenii, influenţată şi de politica „unui singur copil”, aplicată între 1979 şi 2015, iar în 2024 s-au înregistrat în medie 6,77 naşteri la 1.000 de locuitori. Această politică a limitat majoritatea familiilor la un singur copil, printr-un sistem de amenzi, restricţii de înregistrare şi aplicare la locul de muncă. Statul a promovat pe scară largă utilizarea contracepţiei şi sterilizarea, din teama că resursele limitate nu ar putea ţine pasul cu o creştere rapidă a numărului de naşteri.
Politica făcea parte şi dintr-o viziune mai amplă conform căreia controlul strict al populaţiei era esenţial pentru modernizarea economică şi stabilitatea socială. Deşi numărul naşterilor a scăzut, măsura a lăsat în urmă presiuni demografice de durată, inclusiv reducerea forţei de muncă, îmbătrânirea accelerată a populaţiei şi un dezechilibru de gen. Din cauza preferinţei pentru copii de sex masculin, raportul dintre sexe s-a înclinat în favoarea băieţilor, multe fete fiind abandonate sau chiar ucise la naştere.
Rata fertilităţii a fost de 1 în 2023, potrivit Băncii Mondiale, aproximativ jumătate din nivelul de 2,1 necesar pentru menţinerea populaţiei, cunoscut drept „nivelul de înlocuire”.
Impactul asupra economiei
Ascensiunea economică a Chinei, după anii 1980, s-a bazat pe o forţă de muncă vastă şi tânără, care a permis dezvoltarea manufacturii pe scară largă, creşterea prin infrastructură şi industrii de export competitive, transformând ţara dintr-o naţiune săracă într-o mare putere economică globală, fenomen cunoscut drept „Miracolul Economic Chinez”.
Dacă populaţia aptă de muncă va continua să se reducă, Chinei îi va fi tot mai dificil să menţină o creştere ridicată şi să sprijine o societate care îmbătrâneşte rapid în următoarele decenii. În timp ce guvernul face contraceptivele mai scumpe, criticii avertizează asupra riscului creşterii infecţiilor cu boli cu transmitere sexuală. Alţii susţin că această măsură este insuficientă, cât timp costul ridicat al creşterii unui copil în China rămâne o barieră pentru mulţi potenţiali părinţi.
Potrivit unui raport publicat în 2024 de Institutul de Cercetare a Populaţiei YuWa, costul mediu al creşterii unui copil până la vârsta de 18 ani este de 538.000 de yuani (65.484 de euro), ceea ce plasează China printre cele mai scumpe ţări pentru părinţi.
