Cercetătorii explorează riscurile unei erupții vulcanice asupra insulei Santorini
În vârful stâncilor abrupte din Santorini se află o industrie turistică de renume mondial, evaluată la milioane de dolari. Dedesubt, există riscul unei explozii uriașe, notează BBC. O erupție uriașă din antichitate a creat această insulă grecească de vis, lăsând un crater vast și o coastă în formă de potcoavă. Acum, oamenii de știință investighează pentru prima dată cât de periculoasă ar putea fi următoarea mare erupție.
BBC News a petrecut o zi la bordul navei regale britanice de cercetare Discovery, în timp ce cercetătorii căutau indicii. Cu doar câteva săptămâni înainte, aproape jumătate din cei 11.000 de locuitori din Santorini fugiseră pentru a se pune la adăpost, când insula s-a închis în urma unei serii de cutremure. Aceasta a fost o reamintire dură a faptului că, sub satele albe idilice, presărate cu restaurante ce prepară gyros, jacuzzi-uri în cazări AirBnB și podgorii pe sol vulcanic bogat, două plăci tectonice se ciocnesc în scoarța terestră.
Profesoara Isobel Yeo, expert în vulcani submarini extrem de periculoși la Centrul Național de Oceanografie din Marea Britanie, conduce misiunea. Aproximativ două treimi din vulcanii lumii sunt subacvatici, dar sunt foarte puțin monitorizați. În ceea ce privește înțelegerea pericolului pe care îl reprezintă, Isobel afirmă că „este ca și cum ar fi «departe de ochii noștri, departe de mintea noastră», în comparație cu vulcanii mai faimoși, cum ar fi Vezuviul”.
Activitatea de cercetare, derulată la scurt timp după cutremure, va ajuta oamenii de știință să înțeleagă ce tip de agitație seismică ar putea indica iminența unei erupții vulcanice. Ultima erupție din Santorini a avut loc în 1950, dar din 2012 a existat o „perioadă de agitație”, în care magma s-a scurs în camerele vulcanilor, iar insulele s-au „umflat”. Isobel menționează că „vulcanii subacvatici sunt capabili de erupții foarte mari, foarte distructive”.
Expresia „avem un sentiment de falsă siguranță” este folosită de Isobel pentru a descrie reacția oamenilor care sunt obișnuiți cu erupții mici, presupunând că următoarea erupție va fi similară. Însă, aceasta s-ar putea să nu fie așa. Erupția Hunga Tunga din 2022 din Pacific a produs cea mai mare explozie subacvatică înregistrată vreodată, generând un tsunami în Atlantic, cu unde de șoc resimțite în Regatul Unit.
Sub navă, la o adâncime de 300 m, se află guri de ventilație fierbinți. Aceste fisuri din Pământ transformă fundul mării într-o lume portocalie strălucitoare, cu roci proeminente și nori de gaze. „Știm mai multe despre suprafața unor planete decât despre ceea ce se află acolo jos”, spune Isobel. Robotul coboară pe fundul mării pentru a colecta fluide, gaze și a smulge bucăți de rocă.
Cercetări pentru a cartografia riscurile seismice
Gurile de ventilație hidrotermale, care se formează adesea în apropierea vulcanilor, sunt motivul pentru care Isobel și 22 de oameni de știință din întreaga lume se află pe această navă pentru o lună. Până în prezent, nimeni nu a reușit să stabilească dacă un vulcan devine mai mult sau mai puțin exploziv atunci când apa de mare din aceste guri de ventilație se amestecă cu magma. „Încercăm să cartografiem sistemul hidrotermal”, explică Isobel.
Nava Discovery investighează căldarea Santorini și navighează spre Kolombo, un alt vulcan important din zonă, situat la aproximativ 7 km nord-est de insulă. Deși nu se așteaptă ca cei doi vulcani să erupă iminent, este doar o chestiune de timp. Expediția va crea seturi de date și hărți de risc geologic pentru Agenția de Protecție Civilă a Greciei.
Profesoara Paraskevi Nomikou, membră a grupului guvernamental pentru situații de urgență, subliniază importanța acestei cercetări pentru informarea localnicilor cu privire la activitatea vulcanilor și pentru cartografierea zonelor care vor fi interzise în timpul unei erupții. Aceasta va dezvălui care părți ale fundului mării Santorini sunt cele mai periculoase.
Aceste misiuni sunt incredibil de costisitoare, iar Isobel înghesuie experimentele zi și noapte, în timp ce oamenii de știință lucrează în schimburi de 12 ore. John Jamieson, profesor la Universitatea Memorial din Newfoundland, Canada, arată roci vulcanice extrase din orificii, atenționând că unele sunt pline de arsenic.
Cel mai important aspect al misiunii este un container întunecat de pe punte, unde patru oameni se uită la ecrane montate pe un perete. Utilizând un joystick, inginerii conduc robotul subacvatic. Isobel și Paraskevi discută despre ce se află într-un rezervor de lichid găsit de robot. Ei au înregistrat cutremure foarte mici în jurul vulcanului, cauzate de fluidul care se deplasează prin sistem și provoacă fracturi.
Ei identifică modul în care fluidul se deplasează prin roci prin pulsarea unui câmp electromagnetic în pământ, creând astfel o hartă 3D care arată modul în care sistemul hidrotermal este conectat la camera magmatică a vulcanului. „Facem știință pentru oameni, nu știință pentru oamenii de știință. Suntem aici pentru a-i face pe oameni să se simtă în siguranță”, afirmă Paraskevi.
Recenta criză seismică din Santorini a evidențiat expunerea locuitorilor insulei la amenințările seismice și dependența lor de turism. Fotografa Eva Rendl, care se ocupă și de ședințe foto pentru nunți, a părăsit insula cu fiica sa în timpul cutremurelor. „A fost cu adevărat înfricoșător, deoarece cutremurul devenea din ce în ce mai intens”, spune ea. Deși s-a întors pe insulă, afacerile merg mai prost, cu multe rezervări anulate.
În piața principală din Oia, Janet, o turistă britanico-canadiană, menționează că șase persoane din grupul ei de 10 și-au anulat vacanța. Ea consideră că informațiile științifice mai exacte cu privire la probabilitatea cutremurelor și a vulcanilor i-ar ajuta pe alții să se simtă mai liniștiți în legătură cu vizita.
