Ceea ce ne prelungește viața: Dietă, exerciții fizice sau moștenire genetică?
Mai mulţi factori influenţează durata de viaţă, cum ar fi dieta, exerciţiile fizice, fumatul, consumul de alcool sau mediul. Un nou studiu a încercat să ofere răspunsuri cu privire la rolul genelor în acest proces. Rezultatele sugerează că genetică joacă un rol mult mai important decât s-a crezut anterior, estimând contribuţia genelor la determinarea duratei de viaţă a omului la aproximativ 50%. Acest procent este dublu faţă de cel rezultat din concluziile studiilor anterioare, având în vedere cercetările realizate pe animale de laborator.
„Durata de viaţă este determinată, fără îndoială, de mulţi factori, inclusiv stilul de viaţă, genele şi, foarte important, factorul aleatoriu”, a declarat un specialist în cadrul studiului. „Am încercat să evaluăm variaţia dintre diferite persoane care poate fi atribuită geneticii. Studiul nostru a împărţit factorii de longevitate în genetică şi ‘toate celelalte’, reprezentând aproximativ 50% din total.”
Cercetătorii au luat în considerare un factor de confuzie din studiile anterioare, care au folosit gemeni suedezi şi danezi, majoritatea informaţiilor fiind din secolul al XIX-lea. Aceste studii nu au inclus decesele cauzate de violenţă, accidente, boli infecţioase şi alţi factori denumiţi mortalitate extrinsecă, care au distorsionat concluziile anterioare privind componenta genetică a longevităţii. De exemplu, dacă un geamăn a murit la vârsta de 90 de ani din cauze naturale, iar celălalt a murit la 30 de ani dintr-o boală infecţioasă, datele ar fi putut oferi o impresie eronată despre ereditate.
Noul studiu a utilizat o formulă matematică pentru a ţine cont de mortalitatea extrinsecă. Se estimează că mortalitatea extrinsecă în perioada în care au trăit gemenii studiaţi era de zece ori mai mare decât în prezent, datorită bolilor infecţioase care sunt acum uşor de tratat. Cercetătorii au validat predicţia conform căreia decesele extrinsece maschează ereditatea, folosind date recente din Suedia care includeau gemeni crescuţi împreună şi separaţi. Această analiză a confirmat că, pe măsură ce mortalitatea extrinsecă scade, importanţa eredităţii creşte.
„Gemenii identici crescuţi separat împărtăşesc genele, dar nu şi mediul. Acest lucru ajută la separarea geneticii de mediu”, a explicat un alt specialist. Gemenii fraterni sunt, de asemenea, importanţi, deoarece împărtăşesc aproximativ jumătate din structura lor genetică.
Studiile anterioare au folosit metode statistice care funcţionează bine pentru alte trăsături, dar durata medie de viaţă este o trăsătură specială, puternic influenţată de mortalitatea extrinsecă. Această cercetare poate avea implicaţii importante pentru studiile despre îmbătrânire, sugerând că estimările anterioare scăzute ale importanţei eredităţii ar fi putut descuraja finanţarea şi cercetarea în domeniul geneticii îmbătrânirii.
Genele influenţează durata de viaţă în ambele sensuri. Există defecte genetice care pot provoca boli şi scurta longevitatea, dar au fost identificate şi gene care oferă beneficii pentru longevitate. „Mulţi centenari ajung la vârsta de 100 de ani fără afecţiuni medicale grave, ceea ce sugerează că aceste persoane au gene protectoare”, a concluzionat cercetarea. Longevitatea este probabil influenţată de sute, dacă nu chiar de mii de gene.
