Ce ne lăsăm în urmă: Românii renunță la multe din esențial
Românii își permit să cumpere din veniturile pe care le au doar 88% din bunurile și serviciile de care au parte majoritatea europenilor, conform datelor Biroului de Statistică al Uniunii Europene. România ocupă o poziție intermediară în clasamentul european, fiind mai bine plasată decât vecinii din Ungaria și Bulgaria, dar distanțată de Luxemburg, care are un indice al bunăstării de 141%.
Indicele de consum individual, care reflectă capacitatea oamenilor de a achiziționa bunuri și servicii din veniturile lor, a variat în ultimele 12 luni în rândul statelor europene, între 72% și 141%. România se situează în prezent la 88% din media europeană. Ciprian Iftimoaei, sociolog, menționează că acest nivel a crescut semnificativ comparativ cu 10 ani în urmă, când era de doar 56% din media europeană. Acest indicator este esențial pentru a descrie nivelul de bunăstare al populației.
Un tânăr menționează că, în urmă cu zece ani, românii nu își permiteau să călătorească în alte țări sau să își facă concedii anuale. O tânără adaugă că acum se poate „pune capul pe pernă și dormi liniștit noaptea”, ceea ce sugerează o îmbunătățire a condițiilor de trai. Radu Botez, angajat, consideră că salariile din România permit un trai decent, însă nu și investiții mari. El subliniază dificultatea de a lua o rată pentru o casă mai mare decât cea în care locuiește acum.
Conform statisticilor, 18 din cele 27 de state europene, inclusiv România, au un indice de consum individual sub media europeană de 100%. Există și români care simt că nu duc o viață mai bună și continuă să renunțe la multe lucruri esențiale. O tânără afirmă că poate renunța la vacanțe sau haine mai scumpe, iar o altă femeie completează că „lucruri ieftine, asta ne permitem”. O altă română menționează că, după ce a avut două salarii, a început să călătorească, dar acum, lucrând doar cu un singur loc de muncă, situația s-a deteriorat.
Indicele bunăstării este cel mai ridicat în Luxemburg, Olanda și Germania, iar consumul individual în Uniunea Europeană variază semnificativ, cu Luxemburg la 141% și România la 88%, în timp ce Ungaria se află la 72%.
