Ce îl determină pe Donald Trump să aibă o fascinație pentru hărți și schimbarea denumirilor geografice?
Schimbul de replici tensionat dintre preşedintele Donald Trump şi prim-ministrul canadian Mark Carney, referitor la transformarea Canadei în cel de-al 51-lea stat american, a oferit un exemplu viu al modului în care cererile tranşante ale preşedintelui de a modifica harta lumii modelează şi complică politica sa externă. Aceste cereri de schimbare a denumirii unor locuri geografice au alarmat aliaţii, au dus la o luptă între Casa Albă şi corpul său de presă cu privire la etichetările de pe hartă și au generat îngrijorări că duşmanii vor fi încurajați în ceea ce privește revendicările teritoriale. Compulsia cartografică a lui Trump îşi are rădăcina în cariera sa de dezvoltator imobiliar, unde a obţinut putere din dobândirea drepturilor de proprietate şi de branding.
„Sunt un dezvoltator imobiliar în suflet”, a mărturisit Trump, referindu-se la dorinţa sa de a aduce Canada sub controlul Statelor Unite. El a adăugat: „Când scapi de acea linie trasată artificial, când te uiţi la acea frumoasă figură când sunt puse împreună, eu sunt o persoană foarte artistică”.
În 2022, Trump a declarat: „Îmi plac hărţile. Şi întotdeauna am spus: „Uitaţi-vă la mărimea (Groenlandei). Este masivă. Ar trebui să facă parte din Statele Unite”. Trump a exprimat dorinţa ca SUA să „obţină” Groenlanda, să transforme Canada în „al 51-lea stat”, să „recupereze” Canalul Panama şi să „deţină” Gaza. Aceasta a stârnit tensiuni atât în Mexic, cât şi în Iran, unde a propus schimbarea denumirii Golfului Persic în „Golful Arabiei”.
Potrivit profesorului de geografie Karl Offen, tactica de a modifica denumirile geografic este una care există de mult timp. „Hărţile şi politica s-au căsătorit din prima zi”, a afirmat acesta, subliniind că „a denumi înseamnă a revendica”. Aceste schimbări au avut consecinţe geopolitice reale, devenind o problemă centrală în alegerile din Canada și provocând proteste în Groenlanda.
De asemenea, hărţile au fost esenţiale pentru mesajele politice ale lui Trump. În timpul mandatelor sale, el a folosit hărţi electorale pentru a evidenţia victoriile sale, chiar dacă acestea nu reflectau populaţia reală. Într-un moment viral, Trump a prezentat o hartă modificată în Biroul Oval. După câştigarea celui de-al doilea mandat, a postat hărţi politice pe reţelele sociale, inclusiv unele care arătau „Golful Americii” și o unire între SUA și Canada.
Fascinaţia lui Trump pentru Canada şi Groenlanda este, în parte, explicată de dimensiunile acestora pe hartă. Canada este a doua cea mai mare ţară din lume, iar Groenlanda este cea mai mare insulă. Această dimensiune geografică a fost subliniată de Ryan Weichelt, profesor de geografie, care a afirmat că proiecţia Mercator face ca aceste regiuni să pară mai mari decât sunt în realitate.
În contextul discuţiilor despre schimbarea denumirii Golfului Persic, Trump a afirmat că va „lua o decizie” în timpul vizitei sale în Orientul Mijlociu. Iranul a reacţionat prompt, cu ministrul de externe Seyed Abbas Araghchi avertizând că o astfel de schimbare ar provoca „mânia tuturor iranienilor”.
