Declarațiile președintei CCR despre suspendarea dezbaterii referitoare la pensiile judecătorilor
Președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a declarat, luni, că întreruperea deliberărilor în cazul pensiilor magistraților poate fi realizată dacă este cerută de un judecător și este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor discutate. Tănăsescu nu a confirmat sau infirmat vreo solicitare specifică în acest sens, dar a menționat că studiul de impact solicitat de Guvern nu este relevant pentru analiza judecătorilor în această speță.
„Am constatat şi astăzi, ca şi ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul. În şedinţa din 28 decembrie, plenul a început complet, dar s-a diminuat pe parcurs. Astăzi nu a putut fi întrunit deloc”, a declarat Tănăsescu. Ea a adăugat că „am citit, mai citesc şi eu presa” și a clarificat speculațiile legate de amânarea pronunțării sau întreruperea deliberărilor.
Tănăsescu a explicat că întreruperea deliberărilor este reglementată de prevederile legale, subliniind că nu poate confirma sau infirma vreo solicitare legată de acest aspect, deoarece deliberările nu s-au încheiat. De asemenea, a menționat că este singurul judecător care avea concediu în această perioadă, dar că și l-a întrerupt pentru a participa la ședința referitoare la Legea pensiilor magistraților.
Referitor la studiul de impact, Tănăsescu a precizat: „Studiul de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, reglementat de legea 24/2000. Curtea Constituțională are o constantă jurisprudenţă, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituţionalităţii legilor.”
Următoarea ședință a CCR pe tema Legii pensiilor magistraților este programată pentru 16 ianuarie, ora 10:00. Curtea era așteptată să ia o decizie asupra acestei legi, după ce a amânat pronunțarea de două ori din cauza lipsei cvorumului. Legea contestată modifică modul de stabilire a cuantumului pensiei și condițiile de pensionare pentru magistrați, fiind anterior declarată neconstituțională din cauza lipsei avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Ulterior, Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament, având de data aceasta un aviz de la CSM, chiar dacă unul negativ.
