CCR analizează contestațiile AUR și ÎCCJ privind pensiile private
Curtea Constituțională discută, marți, sesizările Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) și ale Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) referitoare la legea privind plata pensiilor private. Şedinţa CCR, care începe la ora 10:00, include obiecții de neconstituționalitate care au fost amânate de două ori, pe 5 și 12 noiembrie.
Pe 8 octombrie, Parlamentul a adoptat legea pensiilor private, care stabilește condițiile de retragere a economiilor din Pilonul II și III. La votul din plenul Camerei Deputaților, Partidul Oamenilor Tineri (POT) s-a abținut, iar AUR a votat împotrivă. Legea prevede că participanții la momentul pensionării pot retrage cel mult 30% din economiile acumulate, restul fiind plătit eșalonat pe o perioadă de opt ani. Totuși, o excepție permite bolnavilor de cancer să retragă întreaga sumă într-o singură tranșă, la cerere.
Legea afectează atât Pilonul II, cu aproximativ 8,4 milioane de contribuabili, cât și Pilonul III, cu peste 939.000 de participanți. Până acum, românii puteau retrage integral sumele acumulate în fondul de pensii private.
ÎCCJ argumentează că sumele din Pilonul II constituie proprietatea privată a participanților, iar administratorii fondurilor au doar drept de gestiune. Instanța consideră că limitarea valorii pensiei lunare la indemnizaţia socială pentru pensionari și determinarea pensiei viagere exclusiv de către furnizor reprezintă o ingerinţă nejustificată asupra dreptului de proprietate și libertății contractuale, echivalând cu o expropriere indirectă.
ÎCCJ subliniază că legea încalcă dreptul la proprietate privată și principiile legalității, securității raporturilor juridice și încrederii legitime. Instanța a menționat că participanții și-au constituit economiile pe baza unui cadru legal care garanta proprietatea individuală. De asemenea, ÎCCJ citează jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, menționând că orice ingerință a statului în proprietate trebuie să fie justificată de un scop legitim de interes public.
AUR, în sesizarea sa, acuză Guvernul că prin acest proiect legislativ fură pensiile românilor din pilonul II și III. AUR afirmă că inițiativa legislativă nu servește binele contribuabililor, ci doar interesele administratorilor fondurilor, care vor încasa comisioane, și ale statului, care caută soluții financiare. AUR subliniază că schimbările legislative afectează grav încrederea românilor și reduc controlul pe care aceștia îl au asupra propriilor economii.
