CCR analizează contestația legată de pensiile judecătorilor
Curtea Constituțională discută astăzi, de la ora 10.00, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind proiectul care modifică legea pensiilor de serviciu ale magistraților. Pronunțarea pe obiecția ÎCCJ a fost amânată de trei ori, pe 10, 28 și 29 decembrie 2025, ultimele două fiind cauzate de lipsa cvorumului, după ce patru judecători susținuți de PSD au părăsit ultima ședință și nu s-au mai întors.
Înalta Curte a anunțat joi rezultatul unei „expertize independente” în contextul contestării legii referitoare la pensiile speciale ale magistraților. Potrivit ÎCCJ, expertiza contabilă arată că „aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu”. Rezultatele expertizei vor fi depuse la Curtea Constituțională, care se va întruni din nou vineri pentru a dezbate legea reformei pensiilor magistraților.
Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a declarat pe 29 decembrie 2025, după o nouă amânare a deciziei, că legal întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă este cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor de dezbatere. Ea nu a confirmat, nici infirmat „nimic legat de vreo astfel de solicitare”, dar a menționat că solicitarea unui studiu de impact de la Guvern nu este relevantă în analiza judecătorilor în această speță.
Cei patru judecători propuși de PSD la Curtea Constituțională – Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Mihai Busuioc – au remis luni o poziție comună, afirmând că prezența lor la ședința de luni „ar fi echivalat cu acceptarea unei proceduri considerate neconforme cu legea și cu regulamentul de funcționare al Curții”.
Proiectul inițial a fost respins ca neconstituțional pe 20 octombrie 2025. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, care a făcut parte din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul și-a angajat răspunderea, a fost contestat la CCR, iar judecătorii au stabilit că este neconstituțional datorită nerespectării termenului legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.
Pe 2 decembrie, Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament pe noul proiect, avizat negativ de Consiliul Superior al Magistraturii. Proiectul stabilește condițiile în care se pot pensiona magistrații și modul de calcul al pensiilor lor.
Pe 10 decembrie, Curtea Constituțională a amânat luarea unei decizii în cazul sesizării ÎCCJ privind legea care stabilește condițiile de pensionare pentru magistrați, dar și noul mod de calcul al pensiei. La data de 5 decembrie, ICCJ a decis, în unanimitate, sesizarea Curții Constituționale pentru controlul constituționalității pe Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
Detalii despre inițiativa legislativă
Legea prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraților:
- stabilirea vârstei de pensionare prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;
- instituirea vârstei de 49 de ani ca vârstă minimă de pensionare până la 31 decembrie 2026;
- instituirea condiției de vechime în muncă de cel puțin 35 de ani;
- creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați;
- introducerea unui număr rezonabil de etape de eșalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii;
- introducerea etapizată a condiției de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură.
Proiectul mai stabilește un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
