Catastrofa naturală ce a pus în mișcare cea mai cruntă pandemie din istoria Europei
O erupție vulcanică uriașă s-ar putea să fi declanșat o reacție în lanț ce a dus la cea mai devastatoare pandemie din istoria Europei: Moartea Neagră, care între 1345-1353 a ucis între o treime și o jumătate din populația Europei de la acea vreme.
Cercetătorii de la Universitatea Cambridge și din Germania susțin că au rezolvat misterul răspândirii ciumei, după o analiză a inelelor din trunchiurile copacilor care a arătat că, în perioada 1345-1347, creșterea acestora a fost grav afectată. Cel mai probabil, norul de cenușă și sulf rezultat în urma unei erupții vulcanice uriașe din regiunea tropicelor, în jurul anului 1345, a învăluit planeta, provocând un șoc climatic și declanșând o serie de evenimente care au facilitat răspândirea ciumei bubonice.
Recoltele slabe obținute în urma schimbărilor climatice bruște au forțat marile orașe-state din Peninsula Italică să importe grâne din zone din jurul Mării Negre, de unde puricii de șobolani infectați cu bacteria Yersinia pestis au adus boala în Europa. Această „furtună perfectă” de schimbări climatice, foamete și comerț ilustrează modul în care bolile pot apărea și se pot răspândi într-o lume mai caldă și globalizată.
Experții avertizează că, deși coincidența de factori care au contribuit la Moartea Neagră pare rară, probabilitatea ca bolile zoonotice să apară în urma schimbărilor climatice și să producă pandemii va crește într-o lume globalizată. Foametea rezultată în urma erupției vulcanice explică de ce Veneția, Genoa și Pisa au apelat la mongolii Hoardei de Aur pentru a importa cereale. Încercările lor de a preveni un dezastru au condus, în ultimă instanță, la o catastrofă mult mai mare.
