Cât va costa apărarea României: angajamentele NATO și impactul asupra bugetului național
Obligația stabilită la summitul NATO de la Haga din 2025 ca statele membre să aloce 5% din PIB pentru apărare ar face ca aproape toate țările europene membre NATO, cu excepția Suediei, să cheltuie mai mult pentru apărare decât pentru educație.
Pentru România, unde veniturile bugetare reprezintă doar 34% din PIB, acest angajament ar însemna ca aproape 15% din veniturile bugetare ale statului să fie direcționate către apărare, ceea ce ar plasa țara noastră pe primul loc între statele europene membre NATO. Conform datelor din 2023, România a cheltuit pentru apărare aproximativ 1,7% din PIB, ceea ce reprezenta aproximativ 5% din încasările bugetare.
În comparație, Franța are venituri bugetare de 51,5% din PIB, astfel că o alocare pentru apărare de 5% din PIB ar reprezenta mai puțin de 10% din încasările sale totale. Alte state din estul Europei, precum Bulgaria și Lituania, vor trebui să aloce apărării 13,6% din totalul veniturilor bugetare, iar Cehia 12,4%.
De asemenea, statele vest europene cheltuiau pentru bugetul de apărare sub 3% din încasările lor, media UE27 a cheltuielilor pentru apărare fiind de 1,3% din PIB, iar veniturile bugetare reprezentând 45% din PIB. Acest lucru indică faptul că saltul către un prag de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare va pune mult mai puțină presiune pe bugetele naționale ale statelor vest europene decât pe cel al României, care încasează un procent mult mai mic din PIB.
În anul 2023, toate statele europene cheltuiau mai mult pentru educație decât pentru apărare, cu media UE27 de cheltuieli pentru educație de 3,5 ori mai mare decât cheltuielile pentru apărare. Dacă toate statele europene membre NATO ar urma înțelegerea de la summitul NATO de la Haga, Suedia ar rămâne singurul stat european cu o alocare bugetară mai mare pentru educație decât pentru apărare.
Noua preocupare pentru consolidarea cheltuielilor de apărare în Uniunea Europeană va pune presiune disproporționată pe statele membre, iar România pare a fi cea mai afectată din cauza încasărilor sale bugetare extrem de mici față de media UE27. De la o alocare actuală de 5% din încasările naționale, acordul de la Haga ar crește alocarea la aproape 15% din încasările naționale. În plus, România înregistrează deja cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, la aproape 9% în 2024, ceea ce face imposibilă acoperirea acestor cheltuieli prin împrumuturi.
În concluzie, România nu își poate permite să rămână la un nivel scăzut al veniturilor bugetare comparativ cu media statelor UE. Combaterea evaziunii fiscale și alinierea sistemului fiscal la modelul european ar putea ridica nivelul veniturilor bugetare, permițând astfel țării să facă față angajamentelor internaționale și să dispună de resursele necesare pentru a finanța educația și dezvoltarea pe termen lung.

 
			 
                                
                             