Impactul superstițiilor asupra pieței imobiliare din Hong Kong
Piața imobiliară din Hong Kong este influențată nu doar de factori economici precum ratele dobânzilor, ci și de aspecte intangibile precum superstiția. Prețul pe metru pătrat depășește 26.000 de euro, iar tragediile pot afecta rapid valoarea unei proprietăți. Proprietățile cunoscute sub numele de „hongza”, asociate cu decese sau evenimente violente, au devenit active pe care mulți nu îndrăznesc să le achiziționeze, în contextul în care credințele legate de „feng shui” și percepțiile sociale joacă un rol crucial.
Cel mai recent incident a fost moartea unei lucrătoare domestice filipineze într-o vilă evaluată la 560 de milioane de dolari Hong Kong (aproximativ 62 de milioane de euro sau 72 de milioane de dolari americani), deținută de magnatul Zhang Songqiao, situată în The Peak, cea mai exclusivistă zonă a orașului. Experții estimează că această proprietate a pierdut între 30% și 40% din valoare comparativ cu reședințe similare, iar această scădere nu se datorează factorilor economici, ci credințelor culturale.
În feng shui, casele în care s-au întâmplat decese violente sunt considerate a avea energie perturbată, influențând astfel deciziile de cumpărare. Natalie Leslie, consultant la agenția imobiliară Home’R’Us, a explicat că decesele generează o stigmatizare diferită pentru cumpărători și chiriași, în funcție de profilul lor. Expatriații sunt mai puțin impresionați de aceste istorii, recunoscând, totuși, dificultatea revânzării viitoare. Unii sunt dispuși să cumpere astfel de proprietăți dacă prețul este suficient de mic, presupunând că le vor putea revinde ulterior unui alt străin.
Pe piața închirierilor, diferențele culturale sunt și mai pronunțate. „Occidentalii nu ridică obiecții, în timp ce locuitorii de origine chineză refuză chiar și să viziteze un apartament cu un astfel de istoric”, a adăugat Leslie. Reglementările din Hong Kong obligă agenții imobiliari să dezvăluie orice informație legată de decesele din proprietăți, adăugând un nivel de sensibilitate afacerii. Cumpărătorii au adesea recurs la căutări în Registrul Proprietății pentru a verifica istoricul locuinței.
Unii brokeri aleg să evidențieze îmbunătățirile structurale și sustenabilitatea, vânzând către clienți internaționali. „Cheia este să oferim context: să informăm fără a dramatiza. Vânzarea unui ‘hongza’ poate dura de două ori mai mult, dar la prețul corect, își va găsi un cumpărător”, a declarat un agent imobiliar anonim. În termeni financiari, „hongza” reprezintă un paradox: în timp ce cumpărătorii locali le evită, investitorii străini și fondurile oportuniste le consideră oportunități de profit.
În comunitatea locală, influența familiei menține o prudență constantă. „Mulți tineri educați în afara Asiei manifestă mai puțină teamă, dar părinții au încă un cuvânt de spus în decizia finală”, explică Leslie. Recuperarea prețurilor este aproape inexistentă în rândul cumpărătorilor locali, chiar și la decenii după eveniment. Expatriații rămân singurul grup dispus să achiziționeze aceste proprietăți la prețuri reduse, iar creșterea numărului de rezidenți străini contribuie la dezvoltarea unei „piețe paralele hongza” cu lichiditate în creștere, dar limitată la segmentul non-asiatic.
Noile generații educate în străinătate pun accent pe factori obiectivi precum locația, întreținerea și potențialul de apreciere, ceea ce începe să modifice comportamentul pieței. Totuși, repercusiunile financiare rămân. „Băncile sau asigurătorii pot respinge un împrumut dacă proprietatea apare în bazele de date legate de decese, deoarece lichiditatea sa viitoare este incertă”, avertizează Leslie. Într-un oraș cu 7,5 milioane de locuitori pe o suprafață de puțin peste 1.100 de kilometri pătrați, unde terenul este extrem de valoros, frica reprezintă o variabilă importantă în ecuația imobiliară. Între timp, inegalitatea accesului la locuințe este în creștere, pe fondul numărului tot mai mare de persoane care locuiesc în condiții precare, cum ar fi apartamente subdivizate sau case container.
