Carne și longevitate: Studiul surprinzător care sugerează că centenarii sunt mai numeroși printre consumatori decât printre vegetarieni
Oamenii care nu consumă carne au o probabilitate mai mică să ajungă la vârsta de 100 de ani decât persoanele care consumă carne, conform unui studiu recent. Această descoperire, care pare să contrazică beneficiile dietei bazate pe plante, este mai complexă decât pare la prima vedere.
Cercetarea a urmărit peste 5.000 de adulți chinezi cu vârsta de 80 de ani și peste, care au participat la Sondajul Longitudinal Chinez privind Longevitatea Sănătoasă, un studiu reprezentativ la nivel național început în 1998. Până în 2018, cei care au urmat diete fără carne aveau o probabilitate mai mică de a deveni centenari comparativ cu persoanele care consumă carne.
La prima vedere, acest rezultat contrazice decenii de cercetări care arată că dietele bazate pe plante sunt benefice pentru sănătate. Dietele vegetariene, de exemplu, au fost asociate constant cu riscuri mai reduse de boli de inimă, accident vascular cerebral, diabet de tip 2 și obezitate, beneficiile provenind parțial dintr-un aport mai mare de fibre și un consum mai mic de grăsimi saturate.
Un factor important de luat în considerare este că nevoile corpului uman se schimbă pe măsură ce îmbătrânim. Studiul s-a concentrat pe adulții cu vârsta de 80 de ani și peste, ale căror nevoi nutriționale diferă semnificativ de cele ale tinerilor. Pe măsură ce îmbătrânim, schimbările fiziologice afectează atât cantitatea de alimente consumate, cât și nutrienții necesari. Cheltuielile energetice scad, dar scad și masa musculară, densitatea osoasă și pofta de mâncare, ceea ce crește riscul de malnutriție și fragilitate.
Majoritatea dovezilor privind beneficiile dietelor care exclud carnea provin din studii efectuate pe adulți mai tineri, nu pe populații mai în vârstă și fragile. Unele cercetări sugerează că persoanele în vârstă care nu consumă carne se confruntă cu un risc mai mare de fracturi din cauza aportului redus de calciu și proteine.
La bătrânețe, prioritățile nutriționale se schimbă. În loc să se concentreze pe prevenirea bolilor pe termen lung, obiectivul devine menținerea masei musculare, prevenirea pierderii în greutate și asigurarea unui aport adecvat de nutrienți cu fiecare masă.
Prin urmare, concluziile studiului ar putea reflecta provocările nutriționale ale vârstei înaintate, mai degrabă decât o problemă cu dietele bazate pe plante. Mesajul-cheie al studiului este că nutriția ar trebui adaptată fiecărei etape a vieții. Nevoile energetice scad odată cu vârsta, dar cerințele pentru anumite nutrienți cresc.
Adulții în vârstă necesită un aport adecvat de proteine, vitamina B12, calciu și vitamina D, în special pentru a menține masa musculară și a preveni fragilitatea. La vârsta adultă, prevenirea malnutriției și a pierderii în greutate devine adesea mai importantă decât prevenirea bolilor cronice pe termen lung.
Concluzia este că nevoile noastre nutriționale la 90 de ani pot fi foarte diferite de cele de la 50 de ani, iar dietele ar trebui să reflecte aceste schimbări de-a lungul vieții.
