Cântecul României pentru Eurovision, „Choke Me”, sub lupă
Piesa României la Eurovision, „Choke Me”, a fost criticată pentru că pare să glorifice strangularea sexuală, o practică periculoasă care poate duce la leziuni cerebrale și moarte. Activistele împotriva violenței sexuale au afirmat că piesa, care repetă cuvintele „choke me” (strangulează-mă) de 30 de ori pe parcursul celor trei minute, „se joacă cu viața tinerelor femei”.
Piesa, compusă de Alexandra Căpitănescu, fostă câștigătoare a emisiunii „Vocea României”, conține versuri precum „E greu să respir”, „Vreau să mă sufoci” și „Fă-mi plămânii să explodeze”. Clare McGlynn, profesoară de drept la Universitatea Durham, a declarat că mesajul repetat „sufocă-mă” „arată o indiferență alarmantă față de sănătatea și bunăstarea tinerelor femei”.
McGlynn a afirmat că piesa și alegerea ei de către România reprezintă o normalizare nesăbuită a unei practici periculoase, subliniind că dovezile medicale arată că strangularea sexuală frecventă provoacă leziuni cerebrale. Reacții negative au apărut și pe internet, mulți fani ai Eurovisionului cerând descalificarea piesei sau modificarea versurilor.
Anul trecut, o plângere depusă de BBC la Uniunea Europeană de Radiodifuziune (EBU) a dus la respingerea titlului și a versurilor unei piese malteze care conținea un joc de cuvinte considerat vulgar. În trecut, EBU a ordonat și eliminarea unor cuvinte precum „shit” și „pussy” din piese. Până acum, BBC nu a depus nicio plângere cu privire la piesa românească din acest an, iar videoclipul piesei este disponibil pe site-ul EBU.
Alexandra Căpitănescu a explicat că metafora din spatele imaginilor vii se referă la sentimentul de a fi copleșit de emoții puternice și sufocat de îndoieli. Un YouTuber norvegian, ESC Norway, a comentat că piesa românească folosește o practică interzisă în pornografie în Marea Britanie pentru a „crea controverse”, subliniind că normalizarea acestei practici în cultura pornografică este periculoasă.
Cercetările recente au arătat că mai mult de jumătate dintre persoanele cu vârsta sub 35 de ani au experimentat strangularea, iar aproape o treime dintre acestea consideră în mod eronat că există modalități sigure de a strangula pe cineva. Studiile au demonstrat modificări cerebrale la femeile care au fost „sufocate” repetat, inclusiv markeri pentru leziuni cerebrale și perturbări legate de depresie și anxietate. Aproape jumătate dintre ele au raportat anxietate în timpul sau după strangulare, chiar și un moment scurt având potențial de a cauza probleme de sănătate pe toată durata vieții.
McGlynn a adăugat că este nevoie urgentă de o educație mai bună cu privire la prejudiciile aduse femeilor, subliniind că normalizarea strangulării poate determina tinerele să se simtă obligate să participe la aceste practici, în ciuda conștientizării efectelor negative.
Eurovision se confruntă, de asemenea, cu apeluri la boicotul evenimentului din acest an din cauza includerii Israelului, acuzat de genocid împotriva palestinienilor din Gaza. Concursul a fost acuzat că folosește competiția pentru propagandă, iar posturile de televiziune din întreaga Europă au cerut o verificare a sistemului de votare după acuzații că israelienii ar fi folosit carduri de credit europene pentru a vota excesiv.
Sub sloganul „United by Music”, Eurovision Song Contest 2026 va avea loc la Viena, cu semifinalele pe 12 și 14 mai și finala pe 16 mai. La ediția cu numărul 64 a competiției muzicale, alături de România s-au mai înscris 34 de țări. Cele mai bune performanțe ale României la acest concurs au fost locurile al treilea și al patrulea în anii anteriori.
