Bullyingul în grădinițe: De la marginalizare și excluderea din activități la agresiuni fizice
Bullyingul din grădiniță necesită o abordare specializată, iar izolarea și excluderea de la jocuri sunt cele mai frecvente forme de bullying în grădinițele din România. Conform unei cercetări integrate publicate de Salvați Copiii România și Fundația OMV Petrom, 85% dintre cadrele didactice din grădiniță au întâlnit comportamente de bullying la grupele de copii cu care lucrează. Programul „Să fim prieteni – Fără bullying” a fost implementat în peste 270 de grădinițe și 96% dintre cadrele didactice care lucrează cu acest program observă îmbunătățiri în bunăstarea emoțională a copiilor.
Educația socioemoțională și bullyingul
Educația socioemoțională este considerată esențială pentru dezvoltarea copiilor de vârstă preșcolară de către majoritatea actorilor educaționali (92% dintre educatori și 87% dintre părinți). Cu toate acestea, sistemul preșcolar din România nu oferă un cadru suficient de coerent și susținut pentru implementarea acesteia. Cadrele didactice și părinții semnalează probleme precum izolarea socială și o responsabilitate difuză. Analiza de impact a programului „Să fim prieteni – Fără bullying” arată că intervențiile structurate, bazate pe valori, răspund direct nevoilor identificate de specialiști și părinți.
Impactul programului „Să fim prieteni”
Toți specialiștii care au beneficiat de formare și mentorat prin acest program consideră că au dobândit instrumente utile pentru prevenirea bullyingului. De asemenea, 64% dintre aceștia au îmbunătățit semnificativ colaborarea cu părinții. Ponderea părinților care consideră că pot ajuta copilul să fie acceptat de grup a crescut cu 12%. Cele mai mari progrese observate de cadrele didactice în comportamentele copiilor includ creșterea compasiunii (de la 89% la 96%), a comportamentului de împărțire (de la 76% la 84%) și a grijii față de copiii mai mici (de la 86% la 91%).
Diagnosticul național și evaluarea eficienței programului
Cercetarea integrată „Educația socioemoțională la vârsta preșcolară” oferă o diagnoză națională a problemelor și nevoilor din sistem, precum și o evaluare a eficienței programului „Să fim prieteni”. Cadrele didactice remarcă tendința de control (42%), manifestările emoționale intense (34%) și agresiunea fizică (24%). Cele mai frecvente efecte observate ca urmare a agresiuni repetate sunt izolarea socială, excluderea din jocuri (42% frecvent/foarte frecvent) și refuzul participării (34% frecvent/foarte frecvent).
Valorile și responsabilitățile în educația preșcolară
Valorile prioritizate de părinți și cadre didactice prezintă un tablou mixt. Respectul este considerat valoarea principală, iar responsabilitatea se situează pe locul trei pentru ambele grupuri. 52% dintre cadrele didactice plasează empatia pe locul doi, în timp ce doar 19% dintre părinți o prioritizează. 72% dintre respondenți cred că responsabilitatea pentru comportamentele de bullying este atribuită mai multor factori, ceea ce reflectă o percepție corectă asupra complexității fenomenului.
Concluzii și perspective
Programul „Să fim prieteni – Fără bullying” răspunde provocărilor educaționale și transformă relația cu părinții într-un parteneriat funcțional. Răspunzând nevoilor sistemului educațional, programul contribuie la dezvoltarea unei culturi care previne bullyingul. Educația socioemoțională este esențială pentru construirea relațiilor și incluziunea socială, iar intervențiile realizate cu consecvență pot preveni escaladarea comportamentelor violente.
