Bulgarii, surprinși: Cea mai rapidă legătură între două orașe trece prin România!
Cea mai rapidă soluție pentru a călători între orașele dunărene ale Bulgariei, Ruse și Vidin, este prin România. Mii de bulgari descoperă că drumurile străine sunt mai rapide decât cele interne, conform datelor de pe platformele de navigație. Traseul prin România durează aproximativ 4 ore și 36 de minute, în timp ce ruta internă bulgară prin Plevna necesită minimum 5 ore și 7 minute.
Probleme cu infrastructura
Motivele acestei situații se regăsesc în eșecul autostrăzii Hemus, care ar fi trebuit să lege Sofia de Varna. Începută în 1974, autostrada rămâne incompletă după aproape 50 de ani. Ministrul bulgar al Dezvoltării Regionale, Ivan Ivanov, a declarat că autostrada Hemus ar putea fi finalizată în 2029, ceea ce înseamnă că aceasta nu va fi operabilă decât după 55 de ani de la începerea lucrărilor.
Impactul Schengen
Bulgariei i se preconizează intrarea în Spațiul Schengen în ianuarie 2025, ceea ce va elimina controalele la frontierele terestre și va face drumurile românești accesibile fără formalități. Aceasta transformă rutele din România într-o alternativă favorabilă la rețeaua rutieră bulgară, ilustrarea unei stări precare a infrastructurii din nordul Bulgariei. Cei mai mulți cetățeni aleg să călătorească prin România pentru a evita drumurile mai lungi din interiorul țării.
Investiții și stagnare
În nordul Bulgariei sunt planificate investiții de 3,928 miliarde de euro până în 2027, însă până la mijlocul anului 2025, doar 1,59 miliarde au fost absorbite. Problema nu constă în lipsa fondurilor, ci în incapacitatea de a implementa proiectele în timp util și la standarde de calitate. Regiunile din nordul Bulgariei continuă să fie printre cele mai sărace din UE în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, iar infrastructura românească se dezvoltă mai rapid, oferind conexiuni mai bune, chiar și între orașele bulgare.
Așadar, Bulgaria se confruntă cu paradoxul în care cetățenii săi aleg drumuri străine pentru a călători între orașele din propria țară, evidențiind astfel stagnarea infrastructurii din nordul țării și provocările cu care se confruntă dezvoltarea acesteia.
