Bruxelles-ul acționează împotriva României pentru reglementarea prețurilor en-gros la gaze
Comisia Europeană a decis să trimită un aviz motivat României pentru restricționarea libertății producătorilor de gaze de a-și stabili prețurile angro de vânzare. Procedura de infringement presupune atenționarea unui stat membru UE de către Comisia Europeană pentru încălcarea unei obligații și, în cazul în care părțile nu ajung la un consens, acționarea statului respectiv în judecată la Curtea Europeană de Justiție, care poate decide amendarea țării în cauză cu sume semnificative.
România a introdus o măsură națională care obligă producătorii de gaze să vândă o parte din producția internă la un preț fix clienților la nivel angro. Comisia Europeană explică faptul că prețurile reglementate pe piața angro la nivelul UE denaturează semnalele de preț și afectează funcționarea eficientă a pieței, fiind astfel incompatibile cu Directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale.
Legislația românească de reglementare a prețurilor angro, care guvernează modul în care producătorii de gaze își vând resursele furnizorilor clienților casnici și CET-urilor, este în vigoare din 2022 și este complementară legii de plafonare a prețurilor finale pentru consumatori. În prezent, prețul reglementat este de 120 lei/MWh, valabil până la 31 martie 2026.
În octombrie 2024, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere, subliniind că măsura legată de prețul gazelor restricționează principiile fundamentale ale formării libere a prețurilor pe piața angro, afectând astfel piața internă și consumatorii. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Bruxelles-ul precizează că avizul motivat nu abordează legalitatea regimului din România de plafonare a veniturilor pentru producătorii de energie electrică, care a fost, de asemenea, inclus în scrisoarea de punere în întârziere. Aceasta se datorează faptului că mai multe hotărâri preliminare sunt pe rolul Curții de Justiție în această privință, iar în funcție de rezultatul acestor cauze, Comisia va decide cu privire la continuarea urmăririi problemei prin măsuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.
