Ungaria părăsește Curtea Penală Internațională în plină vizită a lui Netanyahu
Guvernul Ungariei a anunțat, joi, că a decis să se retragă din Curtea Penală Internațională (CPI), la scurt timp după sosirea liderului israelian Benjamin Netanyahu, vizat de un mandat de arestare emis de CPI, pentru o vizită de stat în țară, conform informațiilor furnizate de Reuters.
Premierul ungar, Viktor Orban, l-a invitat pe Netanyahu la Budapesta în noiembrie, la o zi după ce CPI a emis mandatul de arestare pe fondul acuzațiilor de crime de război în Gaza, în contextul în care Israelul a declanșat o ofensivă ca răspuns la un atac al luptătorilor conduși de Hamas. Israelul a respins acuzațiile, considerându-le motivate politic și alimentate de antisemitism, afirmând că CPI și-a pierdut legitimitatea prin emiterea mandatelor de arestare împotriva unui lider ales democratic care își exercită dreptul la autoapărare.
Fiind membru fondator al CPI, Ungaria este, teoretic, obligată să aresteze și să predea orice persoană vizată de un mandat al curții. Totuși, Viktor Orban a declarat că Ungaria nu va respecta această decizie, pe care a numit-o „obraznică, cinică și complet inacceptabilă”. Ungaria a semnat documentul fondator al CPI în 1999 și l-a ratificat în 2001, însă legea nu a fost promulgată. Gergely Gulyás, șeful de cabinet al lui Orban, a declarat că, deși Ungaria a ratificat Statutul de la Roma al CPI, acesta „nu a fost niciodată inclus în legislația ungară”, ceea ce înseamnă că nicio măsură a curții nu poate fi aplicată pe teritoriul Ungariei.
Joi, Gulyás a anunțat că guvernul va demara procesul de retragere din CPI mai târziu în cursul zilei. Orban a ridicat perspectiva ieșirii Ungariei din CPI după ce președintele american Donald Trump a impus sancțiuni procurorului curții, Karim Khan, în februarie, afirmând că „este momentul ca Ungaria să reevalueze” apartenența sa la o organizație internațională supusă sancțiunilor americane.
Proiectul de lege pentru demararea procesului de retragere, care durează un an, este probabil să fie aprobat de parlamentul Ungariei, dominat de partidul Fidesz al lui Orban. Netanyahu a beneficiat de sprijin constant din partea lui Orban, care a blocat anterior declarații sau acțiuni critice la adresa Israelului din partea Uniunii Europene.
Judecătorii CPI au afirmat că există motive rezonabile să creadă că Netanyahu și fostul său ministru al Apărării sunt responsabili penal pentru acte precum crimă, persecuție și utilizarea foametei ca armă de război, parte a unui „atac extins și sistematic împotriva populației civile din Gaza”. Campania israeliană a provocat moartea a peste 50.000 de palestinieni, conform autorităților sanitare palestiniene, și a devastat Fâșia Gaza. Atacul condus de Hamas asupra Israelului, pe 7 octombrie 2023, a dus la moartea a 1.200 de persoane și la luarea a peste 250 de ostatici, conform cifrelor israeliene. CPI a emis, de asemenea, un mandat de arestare împotriva unui lider Hamas în noiembrie, moartea acestuia fiind confirmată după emiterea mandatului.
