Deficitul bugetar al României pentru primele cinci luni din 2025
România a înregistrat un deficit bugetar alarmant în primele cinci luni din 2025, situându-se la 3,4% din PIB în termeni cash, similar cu nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Deficitul cash pentru anul 2024 a fost de 8,65% din PIB, iar cel conform standardelor ESA (standardul UE) a atins 9,3% din PIB, fiind de departe cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Pentru 2025, ținta de deficit bugetar este de 7% din PIB.
Procentajul de 3,4% din PIB pentru anul 2025 este echivalent cu aproximativ 64 miliarde de lei. În ceea ce privește deficitul pentru primele patru luni din 2025, acesta s-a situat la 2,95% din PIB, adică 55,97 miliarde lei, comparativ cu deficitul de 3,25% din PIB (57,29 miliarde lei) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2024. Totuși, situația bugetară s-a deteriorat comparativ cu anul trecut, deficitul real din primele patru luni din 2024 fiind de 2,7% din PIB, ajustat pentru impactul plăților anticipate de pensii.
Estimările Comisiei Europene și necesitatea reformelor fiscale
Obiectivul guvernului pentru 2025 este de a menține deficitul bugetar la 7% din PIB, atât în termeni ESA, cât și cash. Totuși, Comisia Europeană estimează că, fără măsuri suplimentare, deficitul ar putea ajunge la 8,6%. Guvernul este, de asemenea, obligat să adopte o reformă fiscală care să genereze un impact pozitiv în creșterea veniturilor cu 1,3% din PIB (aproximativ 25 miliarde lei) în acest an și cu 1,7% din PIB pentru 2026.
Reforma fiscală este un jalon important în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și face parte dintr-un plan fiscal pe șapte ani, stabilit cu Comisia Europeană, care vizează reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB. Aceste măsuri fiscale ar fi trebuit să fie implementate de la 1 aprilie, dar au fost amânate din cauza contextului electoral.
Nevoia de ajustare bugetară
Nevoia de ajustare bugetară a guvernului este estimată la circa 40 de miliarde de lei. În prezent, un grup format din specialiști ai partidelor PSD, PNL, USR și UDMR analizează măsuri de reducere a cheltuielilor, creșteri de taxe, comasări de instituții și tăieri de investiții pentru a permite unui viitor guvern să echilibreze bugetul.
