Bolojan solicită măsuri pentru stoparea abuzurilor în ajutoarele de șomaj
Premierul Ilie Bolojan a cerut Ministerului Muncii să identifice soluții pentru corectarea vulnerabilităților în schemele de sprijin destinate șomerilor, subliniind că nu se mai pot direcționa „bani publici către mecanisme de tip «suveică» doar pentru a se lua banii de la stat”.
Bolojan a subliniat importanța unei economii construite pe baze sănătoase, care presupune reguli corecte și utilizarea responsabilă a banilor publici. Analizând funcționarea programelor de sprijin, a găsit abuzuri și rezultate nesatisfăcătoare. Un exemplu relevant este dat de politicile de ocupare a forței de muncă, care ar trebui să încurajeze angajarea. Printr-o schemă de sprijin, angajatorii pot primi 2.250 de lei lunar, timp de 12 luni, pentru angajarea persoanelor care întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă, cum sunt șomerii cu o durată de șomaj mai mare de 6 luni sau persoanele cu vârsta de peste 45 de ani.
Cu toate acestea, angajatorii au obligația de a menține persoana angajată cel puțin 18 luni. În 2025, au fost subvenționate angajarea a peste 13.200 de persoane, însă, conform lui Bolojan, mai mult de jumătate dintre acestea (6.816 persoane) au fost angajate în firme de pază.
Bolojan a ridicat, de asemenea, semne de întrebare cu privire la concentrarea acestor firme în doar câteva zone ale țării, precum București, Gorj și Galați. Un aspect alarmant este că aceleași persoane sunt subvenționate de mai multe ori. Astfel, o persoană angajată primește subvenția, dar după o perioadă, raportul de muncă încetează prin demisie, iar acea persoană este angajată din nou la o altă firmă care accesează din nou subvenția. Acest mecanism permite repetarea subvențiilor din bugetul asigurărilor pentru șomaj, fără o integrare efectivă pe piața muncii.
Bolojan a subliniat că neclaritățile din lege au condus la aceste practici și că cei responsabili nu și-au îndeplinit obligațiile. El a cerut Ministerului Muncii să găsească soluții și să ia măsuri concrete pentru a corecta problemele legate de acest program, asigurându-se totodată că sunt susținuți cei care lucrează efectiv în economia reală.
Premierul a concluzionat că impactul bugetar al acestor scheme, de zeci de milioane de lei, poate părea mic în raport cu întregul buget, dar importanța este mai mare, având în vedere necesitatea unor reguli corecte și încrederea că banii publici sunt utilizați conform scopului pentru care au fost alocați.
