Bolojan și echipa sa își asumă responsabilitatea în fața Parlamentului pentru cinci legi menite să diminueze deficitul bugetar
Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, luni, 1 septembrie 2025, pe cele cinci legi incluse în al doilea pachet de măsuri destinate reducerii deficitului bugetar. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a anunțat că AUR va depune patru moțiuni de cenzură ca răspuns la angajarea răspunderii Guvernului, precizând că nu vor depune moțiune de cenzură pentru proiectul referitor la pensiile magistraților.
Peiu a acuzat Guvernul de „terorism legislativ” prin asumarea răspunderii, subliniind că Parlamentul este în sesiune și poate legifera. Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru angajarea răspunderii Guvernului este programată pentru luni, 1 septembrie, la ora 19:00. Termenul pentru depunerea amendamentelor este stabilit pentru luni, până la ora 9:00. Coaliția va discuta despre amendamentele depuse la pachetul de legi de la ora 12:00, iar la ora 16:00 este programată o ședință de Guvern pentru adoptarea amendamentelor agreate.
Pachetul cuprinde măsuri pe cinci segmente: pensiile magistraților, sănătate, companiile de stat, companiile autofinanțate – ASF, ANCOM și ANRE, precum și componenta de fiscalitate-insolvență. Au fost aprobate, în ședința de Guvern de vineri, proiectele care vor fi modificate cu amendamentele propuse de parlamentari:
- PROIECT DE LEGE pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (pensiile magistraților)
- PROIECT DE LEGE pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice
- PROIECT DE LEGE privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome
- PROIECT DE LEGE privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății
- PROIECT DE LEGE pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative
Premierul Ilie Bolojan, împreună cu mai mulți miniștri, a explicat prevederile acestora. Referindu-se la pensiile magistraților, premierul a afirmat că proiectul de lege „rezolvă două dintre cele trei probleme majore” în acest domeniu, respectând independența justiției. Prima problemă vizează vârsta de pensionare, proiectul prelungind-o la vârsta standard de 65 de ani, cu o perioadă tranzitorie de creștere treptată în următorii 10 ani.
Cel de-al doilea aspect abordat în proiect se referă la valoarea pensiei în magistratură. Potrivit propunerii legislative, pensia în magistratură nu va putea depăși 70% din valoarea ultimului salariu, ceea ce reprezintă cea mai mare pensie dintre categoriile profesionale din România, dar este considerată mai echitabilă.
Bolojan a subliniat că este necesară soluționarea problemei unui sistem de salarizare clar în magistratură, menționând că au existat peste 23.000 de procese legate de salarii și diverse aspecte de discriminare și inechități, costând statul român peste 2 miliarde de euro în diferențe salariale suplimentare, cu sume similare încă de achitat în perioada următoare.
