Boboteaza: O călătorie fascinantă între spiritualitate și obiceiuri
Boboteaza, cunoscută și sub numele de Arătarea Domnului sau Epifania, este una dintre marile sărbători ale creștinătății, celebrată atât de Biserica ortodoxă, cât și de cea catolică. Aceasta marchează momentul botezului lui Iisus Hristos în râul Iordan de către Sfântul Ioan Botezătorul și simbolizează înnoirea spirituală a omului creștin. Boboteaza, împreună cu sărbătoarea Sfântului Ioan din 7 ianuarie, încheie ciclul sărbătorilor dedicate Nașterii Domnului.
Sărbătoarea este numită Epifanie deoarece reprezintă momentul în care Hristos S-a arătat lumii, iar Teofanie pentru că, la Botezul Său, s-au revelat toate cele trei Persoane ale Sfintei Treimi: Tatăl, care a mărturisit din cer că Iisus este Fiul Său, Duhul Sfânt, coborât în chip de porumbel, și Fiul, botezat în apele Iordanului.
În ajunul și în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe se sfințește Agheasma Mare. Tradiția spune că, în această zi, toate apele sunt sfințite, iar apa capătă o putere deosebită datorită dublei chemări a Sfântului Duh. Agheasma Mare, luată de credincioși de la biserică, este considerată nestricăcioasă și este folosită pentru binecuvântare, vindecare și curățirea sufletului și a trupului.
Credincioșii obișnuiesc să guste din Agheasma Mare timp de opt zile, până pe 14 ianuarie inclusiv, când se încheie praznicul Bobotezei. În această perioadă, slujbele și cântările specifice sărbătorii continuă să fie oficiate în biserici.
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este aruncarea crucii în apă de către preot, urmată de întrecerea bărbaților care se aruncă pentru a o recupera. Se spune că cel care aduce crucea la mal va avea noroc tot anul. În trecut, acesta era răsplătit de domnitor și se bucura de mare respect în comunitate.
Boboteaza este însoțită și de numeroase credințe și practici populare. În această zi se colindă, se fac descântece, se caută semne despre viitor și se spune că fetele își pot visa ursitul dacă respectă anumite ritualuri, precum punerea unei rămurele de busuioc sub pernă. Tradiția mai spune că fetele care alunecă pe gheață de Bobotează se vor căsători în acel an, iar animalele din grajd ar vorbi la miezul nopții despre comori ascunse.
În ziua Bobotezei nu se spală rufe, nu se împrumută nimic și se evită certurile, pentru a nu atrage ghinionul. Obiceiurile diferă de la o regiune la alta: în Bucovina, la porțile celor care poartă numele Sfântului Ioan se pune un brad împodobit, iar gazdele organizează petreceri, în timp ce în Transilvania sărbătoriții sunt purtați prin sat până la râu, unde are loc un ritual simbolic de purificare.
Pentru anul acesta, la Constanța, pe 6 ianuarie, este programată o procesiune religioasă dedicată sărbătorii Bobotezei. Evenimentul va începe la Catedrala Arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și va continua pe bulevardul Regina Elisabeta, strada Remus Opreanu și strada Lebedei, până în Portul Tomis.
În Portul Tomis, pe o scenă amenajată special, va fi oficiată slujba de sfințire a Aghiasmei Mari, la care sunt așteptați credincioși din municipiul Constanța și din localitățile învecinate.
