BNR trage un semnal de alarmă: „Stabilitatea financiară a României se confruntă cu provocări majore”
România se confruntă cu riscuri ridicate la adresa stabilității financiare, conform raportului publicat de Banca Națională a României (BNR) în decembrie 2025. Deși sectorul bancar rămâne bine capitalizat și rezilient, vulnerabilitățile sunt generate în principal de dezechilibrele interne, în special de deficitele bugetare mari, și de climatul global tensionat care influențează economia locală.
Creștere economică slabă și prognoze în scădere pentru România
Economia României continuă să înregistreze o creștere lentă, cu un avans economic de doar 0,3% în trimestrul al doilea din 2025 față de anul precedent, iar estimările pentru trimestrul al treilea sunt de 1,6%, ușor sub nivelul din 2024. Comisia Europeană a revizuit prognoza de creștere la 0,7%, iar Fondul Monetar Internațional (FMI) la 1%. Această temperare economică este influențată de procesul de consolidare fiscală, care implică ajustări bugetare menite să reducă deficitul, dar care limitează și consumul și investițiile.
Deficitul bugetar rămâne problema centrală a economiei românești
Deficitul bugetar ridicat reprezintă cel mai mare risc intern, ajungând la 102,5 miliarde de lei în primele nouă luni din 2025, echivalentul a aproximativ 5,4% din PIB. Rectificarea bugetară preconizează un deficit de 8,4% din PIB pentru întregul an, un nivel dificil de atins și mult peste ținta convenită cu Comisia Europeană. Datoria publică a crescut la 57,2% din PIB la mijlocul anului 2025, în urcare cu peste șase puncte procentuale într-un singur an. BNR a subliniat că menținerea acestei traiectorii poate afecta încrederea investitorilor, conducând la costuri de finanțare mai mari și volatilitate pe piața valutară.
Absorbția slabă a fondurilor europene amplifică vulnerabilitățile
Un alt factor care impactează stabilitatea financiară este absorbția redusă a fondurilor europene. România a avut la dispoziție peste 28 de miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar până în noiembrie 2025 a reușit să atragă mai puțin de 40% din sumă. Comisia Europeană a revizuit în scădere alocarea totală la 21,41 miliarde de euro din cauza nerespectării unor jaloane. Această absorbție scăzută limitează capacitatea României de a finanța investiții strategice în infrastructură, energie și digitalizare, iar fondurile neutilizate vor fi pierdute, generează presiuni suplimentare asupra bugetului.
Populația rămâne rezilientă, dar riscurile pot crește în perioade de inflație ridicată
Din perspectiva gospodăriilor, situația este relativ favorabilă. Nivelul de îndatorare al populației rămâne sustenabil, iar avuția netă a crescut cu aproape 8% în iunie 2025, dublându-se față de perioada pre-pandemică. Această reziliență este întărită de măsurile BNR de limitare a gradului maxim de îndatorare. Totuși, capacitatea populației de a menține această stabilitate poate fi afectată de inflația persistentă și de măsurile fiscale care pot reduce venitul disponibil.
Companiile resimt presiuni tot mai mari, iar disciplina financiară se deteriorează
Sectorul companiilor se confruntă cu dificultăți tot mai evidente, costurile firmelor crescând semnificativ, în special cele salariale. Profitabilitatea agregată a scăzut cu 4,5%, iar sectoare precum agricultura, imobiliarele și utilitățile se află în zona de risc. BNR a semnalat un număr mare de companii care operează cu pierderi ani la rând, contribuind astfel la acumularea restanțelor în economie. Guvernul a introdus un pachet legislativ în 2025 care obligă firmele să respecte cerințe de capital minim și prevede sancțiuni pentru cele inactive.
Diferențe clare între populație și firme în rambursarea creditelor
Calitatea creditelor acordate populației s-a îmbunătățit, rata creditelor neperformante scăzând la 2,85% în 2025. În contrast, firmele au ajuns la o rată a neperformanței de 5,1%, IMM-urile fiind cele mai vulnerabile. Rata creditelor neperformante în portofoliul de credite garantate de stat, lansat în perioada pandemiei, a urcat la 9%. BNR a subliniat că aceste programe trebuie să fie orientate către investiții productive și sectoare strategice.
Riscuri cibernetice în creștere și provocările aduse de inteligența artificială
Raportul BNR evidențiază o intensificare semnificativă a riscurilor cibernetice, cu o creștere de 40% a fraudelor informatice în 2024. Atacurile malware au crescut cu aproape 300%, iar băncile au fost vizate de atacuri de tip DDoS. Deși instituțiile financiare au reușit să limiteze efectele acestor incidente, BNR a avertizat că amenințările cibernetice rămân o provocare majoră. În plus, adoptarea rapidă a inteligenței artificiale în sectorul financiar aduce atât oportunități, cât și riscuri, inclusiv potențiale vulnerabilități în cazul manipulării algoritmilor sau a compromiterii datelor.
